Publicat de autor și editor de text, Av. Ana Maria Maluș, 6 martie 2014
Fotografii preluate, fără modificare, de pe http://emancipareafemeii.blogspot.com (Viorica Hrustovici)
Republicat: 6 martie 2019
Doar câteva zile ne despart de Ziua Internaţională a Femeii, o zi care la început a fost un simbol al luptei pentru drepturile femeilor care munceau, apoi o sărbătoare a mamelor, iar în prezent este un prilej de bucurie şi respect pentru toate femeile din lume.
Şi uite că, în această perioadă premergătoare, sărbătorim, aproape în fiecare zi, câte o doamnă a târgului nostru. Nu mai departe, la 20 februarie am sărbătorit-o pe Lucia Olaru Nenati şi Carmen Moraru, pe 4 martie, Maria Baciu şi lista poate continua.
Pe 6 martie, sărbătorim o altă Doamnă, un desăvârșit magistrat botoşănean, Olimpia Samoilă.
Se discuta în mediul avocaţial local ce-i putem oferi doamnei Olimpia Samoilă la aniversarea zilei de naștere? Poate că un buchet de flori?! Se va ofili în timp! Și, nicidecum, nu are aceeaşi valoare precum respectul pe care i-l putem oferi pentru întreaga sa carieră profesională dedicată înfăptuirii justiţiei.
Vorbim de 35 de ani de muncă, timp în care Olimpia Samoilă s-a dedicat întru totul carierei în magistratură. Şi vorbim, aici, de o carieră impecabilă, a unui om ce a slujit cu cinste și onoare Botoşaniului, ca punct de reper în mediul judiciar. A debutat ca judecătoare, apoi preşedintă a Judecătoriei, ulterior fiind numită preşedinta Secţiei Penale în cadrul Tribunalului Botoşani, iar după pensionare şi-a dedicat experiența avocaturii.
Iar judecătorul Olimpia Samoilă a corespuns în totalitatea acelui ideal de magistrat, descris de prof. Valerius M. Ciucă: este vorba, în primul rând, de modestie, toleranță, discreție, bun caracter, neprecipitare, curaj al opiniei motivate și drepte, în contra, chiar, a oricărui curent majoritar, ambiție de ,,catâr” în afirmarea adevărului.
Am mai spus, şi repet este imperativ să ne valorificăm şi să ne respectăm oameni de valoarea zămisliţi pe aceste pământuri. Să le arătăm respectul pentru ceea ce au înfăptuit aici! Citeam lista cetăţenilor de onoare (Botoșani) şi am încercat să o coroborez cu prevederile legale în domeniu, în care una din condiţiile esenţiale, dar în acelaşi timp justă, de acordare este obligaţia de a fi avut un aport remarcabil în cadrul dezvoltării comunității. Şi uitaţi că, după zeci de ani, şi-au adus aminte autorităţile de Doamna Lucia Olaru Nenati, despre care ar trebui să scriem tomuri ca să îi detaliem activitatea şi contribuţia ei la dezvoltarea urbei!
Şi să nu uite autorităţile noastre nici pe Angela Paveliuc Olaru, Steliana Băltuţă, Dana Pietraru, Maria Moisoiu, Maria Diaconescu şi alte distinse doamne, care viața întreagă, cu pasiune și râvnă, și-au dedicat-o pentru așezarea pe plan superior a valorilor tradiționale și culturale din aceste locuri cu o deosebită încărcătură istorică.
Iar, în acest registru, magistrații au contribuit din plin la așezarea bunelor relații între membrii comunității, pentru că fără ordine și liniște socială cultura şi mediul social ar fi avut de suferit.
Deci, în acest context, e lesne și justificat să mai vorbim încă puțin despre doamna magistrat, să aducem la cunoştinţa publicului măcar o picătură din viaţa dumneaei.
În ajunul Sărbătorii Domniei Sale, ne povestea, cu lacrimi în ochi, de vremurile în care a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, de vremurile în care părinţii şi-au rostuit puţinul pe care îl aveau ca să își trimită fiica la studii. Cu o sănătoasă educație din familie, cu dorința de a se realiza ca om folositor societății, a plecat la Bucureşti, unde a reuşit să intre printre primii la Facultatea de Drept, trecând cu excelență examenele la limba română şi istorie. Nu se jena nici atunci, dimpotrivă își consolida voința, când profesorii se amuzau pe seamna accentului ei moldovenesc, dar erau uimiți pentru că lecțiile le știa la perfecţie. Cu timpul, isteţimea moldovencei de pe meleagurile botoşănene şi-a spus cuvântul. După câţiva ani de studii și viaţă în Bucureşti, a revenit la Botoşani, în ținuturile natale, cărora avea să le ofere înţelepciunea şi priceperea ei într-o muncă de înaltă ținută morală, în slujba obștei, pentru a judeca și face dreptate în cadrul relațiilor sociale. O muncă îndeplinită cu demnitate, cu modestie și discreție, evitând încălcarea obligațiilor de rezervă, a deontologiei profesionale, luptând pentru echitate și salvând-o cu toate mijloacele legii!
Vorbim de o perioadă în care a dus cu responsabilitate greul, fie în calitate de preşedintă a Judecătoriei, fie în calitate de preşedinta a Secţiei Penale în cadrul Tribunalului Botoşani. Şi, după cum singură mărturiseşte, nu are nimic să-şi reproşeze. Aici se vede calitatea unui om, care a abordat atribuţiunile de conducere dintr-o perspectivă amplă cu importanță majoră. Şi în acest sens, toţi cei ce o cunosc apreciază priceperea Doamnei Olimpia Samoilă, care a asigurat mereu echilibrul în actul de conducere, ca o punte de legătura între forurile superioare şi subalternii colectivului de magistrați, din care Domnia Sa însuși făcea parte.
Așadar, sesizăm comunitatea și, totodată, sper să fiu în asentimentul tutoror celor care o cunosc din diferite prilejuri, să-i urăm un sincer La Mulți Ani cu multă sănătate, în gest de înalt respect și prețuire, acum la onorabila vârstă!
Să ne trăiți în fericire, Doamnă Olimpia Samoilă!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania