MAI SUNT
Mai sunt pe-alocuri turme şi fâneţe,
Un glas de tulnic încă mai răzbate
Şi doinele se mai aud prin sate,
Cu-aceeaşi sfântă, tainică tristeţe.
Mai semănăm, ca să avem bucate
Şi spicele se coc visând tandreţe,
Printre păduri adorm poteci răzleţe
Şi se mai ţes ştergarele brodate.
În înserare greierii mai cântă,
Câte un cal mai paşte ierburi moi,
O rândunică încă se avântă
Şi-un vis ascuns se naşte din noroi.
Dar roua clipei pe obraz se zvântă
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania