Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Mamei, de 8 Martie

                  Mamei, de 8 Martie

    Mama - Nenati AspaziaZiua femeii şi a mamei, pe care mi-o amintesc din vremea copilăriei, cand îi aduceam mamei fragezi ghiocei şi-i uram cu sufletul limpede si cu ochii umezi tot ce ştiam eu că poate fi mai frumos pentru ea, pentru viaţa ei dăruită cu prea puţine bucurii, mă îndeamnă şi acum să-i aduc un dar simbolic, deşi ea nu mai este de multă vreme lângă noi. Ii trimit acest poem, acolo  unde se află, în amintirea bucuriei pe care o trăia de fiecare dată când publicam ceva, când  primeam vreun premiu sau o altă confirmare literară, arătând mereu că micile mele victorii literare constituiau  pentru ea una dintre raţiunile de-a trăi. Îi mulţumesc şi acum, peste ani, pentru această îndârjire cu care m-a determinat să continui să scriu, aşa încât toate cărţile şi dobândirile mele în aria culturii se cuvine să i le închin ei. O fac dedicându-i acum acest poem.

     BUNĂ DIMINEAŢA, MAMĂ

     Aşa îţi spun în fiecare dimineaţă
    Când vin să aduc florilor apa zilnicei lor învieri;
    Bună dimineaţa, mamă-înflorită în zâmbet senin,
    Ce faci tu acum, în această lumească-ncepere de zi ?
    Cum îţi vei fi petrecând tu azi vremea ta,
    Acolo în veşnicia albastră
    Ce nu vrea să-ncapă cu nici un chip
    In rama cuprinderii mele de cuget
    Aşa cum tu încapi liniştită
    In rama portretului tău tineresc,
    Când priveai  cu toată lumina speranţei-nainte
    Spre calea ta  ce abia urma să  se-ntâmple...
     
    Bună dimineaţa, dulce  şi tânără mamă,
    Ce zâmbeşti cu atâta încredere vieţii
    Ce-avea să urmeze cu atâtea trepte de cazne şi foc
    Şi-n care cândva
    Aveam şi eu trupul să ţi-l îmbobocesc,
    Topindu-ţi sufletul de-atâta  noroc...
     
    Ce faci tu azi, în eternitatea ta albastră
    Unde-ai plecat, te-ai topit în văzduh, părăsindu-ne
    Fără să priveşti înapoi
    Ca şi cum acolo te aştepta rostul tău cel mai viu?
    Cum îţi petreci tu vremea în acea curgere
    A imensităţii de neînţeles şi în care
    Gândul meu nu te mai poate urma?
     
    E şi acolo soare şi bucurie, tristeţi ori senin?
    Vor fi fiind şi acolo flori pe care să le uzi
    Cu chipurile noastre-nrămate-n priviri
    Ca să le dai dimineaţa bineţe
    Cum fac eu acum?
     
    Bună dimineaţa, dulce şi tânără mamă,
    Mai tânără decât mi-e chipul acum în oglinzi,
    Bună să-ţi fie inima în această nouă zi
    A înaltei, albastrei tale eternităţi
    In care aştepţi cu răbdare clipa când voi veni
    Şi când, în sfârşit,  la fel de tinere vom fi....

     

                                       Lucia Olaru Nenati

     

     

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5