Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, județul Suceava, părintele Irineu Lichi mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia.

– Părinte Irineu Lichi, cine și când a construit această mănăstire?
– Biserica inițială, din lemn, a fost ctitorită de voievodul Bogdan I [1363-1367] în 1360. Ulterior, în același secol, pe locul ei a fost ridicată actuala biserică, din piatră [cu hramul Sfântul Nicolae], prima de acest fel din Moldova, altarul acesteia încadrându-l pe cel dintâi. Clopotnița a fost înălțată de episcopul Dosoftei Herescu [Dosifej Herescul] în 1781, catapeteasma veche datează din aceeași perioadă, iar casa parohială a fost zidită în 1876. [Toate aceste obiective ale mănăstirii figurează în Lista Monumentelor Istorice din 2015.]

– Faceți, vă rog, o descriere a lăcașului de cult.
– Biserica îmbină trei stiluri arhitectonice – gotic (prin arcele de cerc și contraforturile ce susțin zidurile exterioare), romanic (prin planul elevației, structurat în trei nave) și bizantin (prin împărțirea sa clasică în altar, naos, pronaos și pridvor). La sud, grosimea zidurilor este de 1,30 m, iar, la nord, de 1,40 m, în timp ce contraforturile au un rol mai mult decorativ decât de susținere.

– Există diferențe între configurația inițială a bisericii și cea actuală?
– De-a lungul timpului, lăcașul de închinare a suferit mai multe intervenții. În 1559, domnitorul Alexandru Lăpușneanu [1552-1561; 1564-1568] a adăugat pridvorul, iar, în anii 1970, a avut loc o renovare în urma căreia acoperișul a fost modificat în unul de tip navă, în forma de astăzi. În 1642, voievodul Vasile Lupu [1634-1653; 1653] relata că, în timpul unei vizite în nordul Moldovei, a găsit biserica într-o stare avansată de degradare în urma năvălirilor tătare din nord-estul Europei și, atunci, a angajat 42 de meșteri care au refăcut-o.

– Cât de veche este pictura?
– Unii istorici susțin că aceasta datează din vremea domnitorului Alexandru cel Bun [1400-1432], iar alții afirmă că a fost realizată sau refăcută în timpul voievodului Ștefan cel Mare [și Sfânt, 1457-1504], care apare în tabloul votiv al bisericii.

– Există morminte istorice în incintă?
– În naos, se află criptele domnitorilor Bogdan I, Petru I Mușat [1367-1368], nepotul de fiu al acestuia, Lațcu [1368-1375], fiul lui Bogdan I, Costea [Ștefan, 1373 ?-1375 ?], ginerele ultimului, Roman I [1391-1394], fiul său, Ștefan I [1394-1399], fiul acestuia, și Bogdan al II-lea [1449-1451], fiul lui Alexandru cel Bun, precum și ale lui Bogdan [Jupânul], fratele ultimului, și episcopului Leontie [Lavrentie, secolele XIV-XV]. Prezența acestor morminte reprezintă un argument important al vechimii mănăstirii.

– Noile cercetări plasează construcția bisericii în vremea domniei lui Petru I Mușat; e adevărat?
– Rezultatele analizelor A.D.N. ale mostrelor prelevate din morminte și planurile criptelor converg către această teorie, dar ea nu este confirmată unanim.

– Există indicii ale trecerii lui Ștefan cel Mare pe aici?
– Toate inscripțiile de pe lespezile funerare au fost realizate din porunca sa, grija pentru mormintele înaintașilor lui dovedind prezența sa în mănăstire.

Florin Bălănescu