Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Mănăstirea Măgura Ocnei din Târgu Ocna, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Mănăstirea Măgura Ocnei din Târgu Ocna, județul Bacău, părintele stareț Epifanie Bulancea mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia.

– Părinte Epifanie Bulancea, cine și când anume a ctitorit această așezare monahală?
– Mănăstirea [cu hramul Înălțarea Domnului] a fost înființată, în 1653, ca obște de călugări, de monahia Salomeea, fiica lui Constantin Donose din Dărmănești, care și-a dăruit o parte din moștenire pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș. Biserica inițială, din lemn, a rezistat până în 1757, când a fost zidită alta, din piatră [cu hramul Sfântul Gheorghe], schitul devenind metoc al Mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași. Dar și această biserică s-a ruinat, în 1803 fiind înlocuită cu alta, de zid [cu hramul Buna Vestire].

– Descrieți, vă rog, ansamblul monastic.
– Biserica este o construcție masivă în formă de cruce, realizată din cărămidă și piatră, în stil ștefanian, fiind alcătuită din altar, naos, pronaos și pridvor [închis]. Naosul, deasupra căruia este amplasată o turlă poligonală, are absidele largi și este luminat, ca și celelalte încăperi, de ferestre cu vitralii. Intrarea în pridvor, ca și cea în pronaos, se face prin uși din lemn de stejar, sculptate pe ambele fețe, pardoseala fiind din marmură. Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar sculptat, pictura, realizată între 1994 și 1997, este executată în stil neobizantin, în frescă, iar icoanele – în ulei. Pe fațadele exterioare, există, de jur-împrejur, sub cornișa cupolei, ocnițe pictate, iar acoperișul are streașină largă, în stil moldovenesc. Clopotnița este realizată din zidărie, fiind prevăzută cu un gang de intrare și câte două încăperi laterale. La 2 km sud-est de mănăstire, pe Muntele Măgura, se află Monumentul Eroilor, care are amenajat, la primul etaj, un muzeu al Primului Război Mondial, dedicat luptelor care au avut loc pe Muntele Cireșoaia.

– Care a fost destinul lăcașului de închinare de-a lungul timpului?
– În timpul Primului Război Mondial, schitul a fost transformat în post de prim-ajutor regimentar pentru ostașii de pe front, după care a fost restaurat în 1923. La sfârșitul celei de-a doua conflagrații globale, complexul monahic a devenit schit de maici, funcționând până în 1964, când autoritățile comuniste l-au desființat prin Decretul nr. 410 din 1959. Atunci, biserica a fost dărâmată, bucătăria și trapeza au fost transformate în restaurant, atelierul de țesătorie – în sală de dans, chiliile – în spații de cazare, iar cimitirul – în teren de fotbal. Schitul a fost reînființat în 1990, ulterior fiind ridicat la rangul de mănăstire de maici cu statut propriu. Biserica actuală [cu hramul Înălțarea Maicii Domnului] a fost construită în perioada 1990-1994, în timp ce biserica de lemn din cimitirul mănăstirii [cu hramul Adormirea Maicii Domnului], paraclisul, chiliile, stăreția și celealte anexe au fost finalizate în zece ani.

Florin Bălănescu