Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Mănăstirea Miclăușeni

Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Mănăstirea Miclăușeni, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.


Despre Mănăstirea Miclăușeni din satul Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași, maica Parascheva Călmățuianu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia.

– Maică Parascheva, cine și când anume a înființat această așezare monahică?
– Biserica [cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil] a fost înășțată, între 1821 și 1823, de marele logofăt Dimitrie Sturdza, fiul său Ioan și soția sa Elenco, pe locul alteia, din lemn [cu hramurile Sfinții Voievozi și Buna Vestire], ridicată, în 1782, de vornicul Ioan Sturdza. Mănăstirea, situată la 18 km sud-vest de Târgu Frumos și la 21 km nord-est de Roman, a fost întemeiată, ca obște de maici, în 1947, de Ecaterina Cantacuzino [născută Sturdza], ultima descendentă a ramurii Sturdza de la Miclăușeni.

– Descrieți, vă rog, sfântul lăcaș.
– Biserica este construită din piatră, în stil neoclasic, fără pictură, fiind împărțită în altar (cu o absidă larg dimensionată), naos (fără abside laterale), pronaos (deasupra căruia este amplasată turla-clopotniță cu două niveluri și trei clopote) și pridvor. În partea stângă a pronaosului, se află mormântul vornicului Alecu D. Sturza și tabloul acestuia pictat pe pânză, care a fost ciuruit de gloanțele unui ostaș sovietic. Catapeteasma este executată în stil baroc, vopsită în bleu și parțial suflată, cu uși împărătești și diaconești sculptate și poleite. În 1904, biserica a fost restaurată, fără a i se schimba aspectul exterior.

– Care a fost soarta complexului monahal în decursul timpului?
– Ansamblul monastic a existat ca atare doar șase ani, fiind închis de autoritățile comuniste în 1953, dar a continuat să funcționeze ca biserică parohială până în 1994, când mănăstirea a fost reînființată. De atunci, aici există ateliere de pictură a icoanelor, croitorie, broderie și încondeiere a ouălor, o fermă de vaci și găini, o grădină de zarzavat, o livadă de meri și o suprafață de teren arabil cultivat cu porumb. În aceeași incintă, se află Castelul Sturdza, înconjurat de un parc dendrologic cu specii rare de plante exotice și arbori seculari. [Din 2015, biserica, parcul și castelul figurează în Lista Monumentelor Istorice.]

Florin Bălănescu



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania