Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Marian HOTCA: ,,cârpă arsă”

    cârpă arsă

    sufeream de pofte din ce în ce mai rare
    și din ce în ce mai ciudate
    nu știu cum se face că într-o zi
    mi-a fost dor de mirosul de cârpă arsă

    am pornit aragazul și am pârlit cârpa de bucătărie
    până ce îngerul ce se ascundea în pata de ulei
    a fumegat ca o candelă în mâinile mele
    pline de pământ

    mi s-au desfundat sinusurile, iar prin vidul timpanului
    auzeam glasuri moi de arhangheli
    cum curgeau în borcanele de zacuscă
    din cămara obscură

    o! miros divin de cârpă arsă
    cădelnițează în mine măcar o miime
    din eternitatea poliesterului

     

    meditație nevrotică
    lapte ars pe sobă, cârpă arsă, ciorapi de lână arși,
    întrebări arse în ghiveciul de legume,
    timpul nevrozelor de primăvară
    scurs prin tifonul așteptării

    – tăcere –

    pungile foșnesc arhaic
    în sanctuare cu borcane deșurubate,
    păpușa de plastic topită în cuptorul cu microunde
    devine o masă amorfă în care se mai zărește
    un ochi sticlos ce vede moartea
    surâzând

    sânge înțepenit în vene obscure,
    cutii goale de medicamente la reducere,
    eu care stau cu soarele la cap
    să-mi germineze fasolea plină de carii
    meditez somnul,
    meditez lutul din mine
    ce nu mai vrea să rodească
    pedagogie

    mi-am lipit guma de mestecat de televizor
    după ce-am molfăit-o o zi întreagă de plictiseală;
    am mâncat semințe cu un leu & mi-am aruncat cojile
    în hard disck, apoi mi-am băgat degetele în priză
    să-mi scuture un pic neuronii care s-au atrofiat
    în creierul plin de pedagogie modernă

    închid ochii numai așa de fandoseală
    & recit o strofă din vintilă ivănceanu
    să țin frâu buldozerului ce-mi zguduie casa din temelii:
    „Din al tău pântec, pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:
    Mate de fildeș înroșind Oceanul/ Iubita mea, ești alba Moby Dick!”

    ard o cârpă chinezească în bucătărie să alung țânțarii academicieni
    ce ronțăiau meditativ bumbacul din perdeaua de la geamul
    uns cu margarină vegetală –
    alerg în jurul unei oale cu supă de morcovi
    precum un băștinaș african ce a prins o antilopă

    sparg becul & cad în întuneric,
    iau crema de hemoroizi și mă dau pe față crezând că-i cred
    că-i cremă nivea BB –
    la ora aceasta târzie din noapte tutto è possibile:
    îmi trag fața de masă în cap ca să-mi intre firmiturile în urechi
    et adorm în castron ca un aluat frământat fără drojdie

    mâine dimineață o să coc la soare, mi-am zis eu,
    cu gura plină de ulei extravirgin

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5