Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Marin IFRIM: În cetatea sugrumătorului de lumânări. Jos pălăria!

Marin IFRIM

 

 

În cetatea sugrumătorului de lumânări. Jos pălăria!

 

La intrare, un sugrumător manual de fitile, de lumânări, cu niște burice
Ale degetelor de pompier al unor incendii cosmice, îmi spune să-mi
Scot pălăria. Și sunt doar la intrare. Până la altar sunt sute de oameni,
Ca și mine, veniți aici să lase ceva și să ia altceva în loc: ceva între
Bine și rău. Mă uit la el și-mi zic: ăsta nu e de aici. Și cuvânt în
Casa Domnului: măi păcăliciule, dă-te într-o parte, mânâncă ceară,
Nu mă duce-n ispită. E primăvară și după ritual o femeie în negru
Va bate covoarele în fața bisericii. Parcă văd cum sar puricii din covoare
Tălpuite de generații duse. Mi-am stricat ziua. Stingătorul manual
De lumânări e o profesie la negrul luminii de lumânare. Și dă ordine
La pălării. Te întoarce din drum. Intrarea în biserică e ca intrarea
În Mormântul Sfânt. Intri ca să-L cauți pe cel care încă îți cară
Crucea. Și vine pălărierul. Până la preoți te îngroapă în ceară trântorii
Din jurul capelei. Cu fitil cu tot. Mă întorc din drum, pur și simplu.
Nu pot privi o clădire de cult prin ochii unui postat hrănit cu pomeni
Obligatorii. Cu cozonac parfumat și colivă muncită. O matahală care
Ar putea scoate cărbuni din iad, dar care preferă să facă instrucție
Suplimentară cu firavele bătrâne din dotare. Visez altarul. Văd bine.
Văd popii locului, cupola bisericii, înălțimile de sub tălpile cerului.
Și sugrumătorul manual de fitile care-mi cere să dau jos pălăria de pe cap.
În semn de respect pentru mă-sa, îi las pălăria în strana cuvintelor.
Uneori credința intră în capete de ceară și se topește precum înghețata.
Inși precum politicienii, mâncători de morți încă nenăscuți. Viitorul
E așa cum sună clopotul: din-dang-yin-yang. Jos pălăria…

 

                                                                   



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 40 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5