Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Miguel Gane- un scriitor român care devine reper în alt canon național

Născut George-Mihăiță Gane în 1993, la Lerești (județul Argeș), Miguel Gane se înscrie în categoria rarisimă a autorilor români care și-au construit cariera literară în altă limbă – în cazul său, spaniola – devenind un fenomen editorial în Spania și în lumea hispanică. Stabilit la Madrid din 2002, cu o formație universitară dublă (Drept și Administrarea Afacerilor), completată de două masterate (Proprietate intelectuală, Avocatură), Gane reprezintă profilul scriitorului european al generației digitale: ultraspecializat, hiperconectat, dezobligat de presiunea canonului, dar acut atent la dinamica socială contemporană.


  • Acest transfer identitar – de la Gane la Miguel – nu trebuie citit doar biografic, ci și simbolic: numele devine, în economia operei sale, o traumă inaugurală, un locus existențial al pierderii („A fi imigrant înseamnă a pierde, iar primul lucru care m-a părăsit a fost numele.”)⁴. În felul acesta, Gane tematizează – într-un mod recognoscibil pentru critica postmigrantă – fractura identitară a emigrantului est-european în spațiul occidental.
  • Ca poet, Gane este astăzi unul dintre cei mai citiți autori tineri de limbă spaniolă: volumele sale (din 2016 până în 2023) au tiraje și impact – inclusiv în activismul feminist – comparabile cu cele ale unor nume precum Elvira Sastre sau Defreds. Publicul său nu este unul „strict literar”, ci unul extins, transplatformic: cititori de poezie urbană, consumatori de social media, lectori ai noii poeticități digitale, unde versul funcționează ca aforism sentimental.
  • Proza lui Miguel Gane – începând cu Cuando seas mayor (2019) – lărgește acest orizont tematic, mutând accentul spre autobiografism narativ, romanul devenind prisma prin care autorul „își spune povestea exilului economic românesc”¹: copilul imigrant nu este un „simbol”, ci o voce care, prin simplitate discursivă, recuperează, fulgura(n)t, gravitatea traumelor.
  • Această „dispariție a adultului”, remarcată de critica spaniolă², este o strategie literară: poetul acceptă să scrie ca un copil – pentru a putea „spune adevărul simplu”. În acest sens, romanul devine un document poetic al memoriei românești diasporeice contemporane, iar Miguel Gane – un intermediar între două lumi: cea a limbii pierdute și cea a limbii câștigate.
  • Astfel, în contextul literaturii române din exil/diasporă – Miguel Gane reprezintă nu doar o excepție de succes editorial, ci un turning point: un scriitor român care devine reper în alt canon național, fără să fie mediatorizat de spațiul românesc ca „autor român în străinătate”.
  • „Miguel Gane este unul dintre acei poeți care dovedesc că literatura română, atunci când își depășește marginile geografice, nu încetează să fie românească, ci, dimpotrivă, își amplifică raza de acțiune spirituală. În poezia și proza lui Gane se simte pulsul unei generații ce a trăit ruptura și „dezrădăcinarea” ca experiență definitorie, generând un limbaj poetic al fragilității, al nostalgiei, al reîntoarcerii permanente la rădăcini, chiar și atunci când rădăcinile nu mai sunt rostite în limba română.
  • Gane scrie în spaniolă, dar poartă în fibra interioară acel „sunet” românesc, acea vibrație a spațiului matern, ceea ce îl așază într-o categorie aparte: aceea a scriitorilor translingvii, care nu-și trădează identitatea, ci o transfigurează. În acest sens, el continuă – într-o formă actualizată – destinul literarilor români ai exilului istoric, însă fără tragismul lor politic, ci cu un tragism emoțional, existențial.
  • În poezia lui Miguel Gane există o delicatețe a expresiei care, paradoxal, este forța lui – o simplitate care atinge adesea performanța cristalului: claritate, lumină, esență. Este firesc, așadar, ca versurile sale să fi devenit simbol în mișcări ce revendică dreptul la feminitate și sensibilitate în societatea de astăzi.
  • Miguel Gane este – și o spun cu convingere – o voce care, deși scrie într-o altă limbă, rămâne un autor român în sensul profund al cuvântului: circumscris acelei mari geografii spirituale care depășește frontierele și limbele, dar nu-și pierde niciodată rădăcina din care se hrănește.”
    — Al. Florin Țene

 

  • Note critice
  1. „Simțeam că, pur și simplu, trebuie să spun povestea a milioane de români care au fost nevoiți să-și lase în urmă țara.” — interviu Miguel Gane, Alba Martín, The Pocket Magazine.
  2. „Poate ceea ce ne impresionează cel mai tare la această carte sunt eleganța și simplitatea cu care Miguel Gane adultul dispare ca să-i dea cuvântul unui băiețel de nouă ani.” — De lector a lector.
  3. „Trebuie să vorbim despre Când o să te faci mare (…) carte care a prins formă în sufletul autorului.” — El periódico.
  4. „A fi imigrant înseamnă a pierde, iar primul lucru care m-a părăsit a fost numele.” — Miguel Gane.
  • Bibliografie selectivă
  • Poezie
  • Con tal de verte volar, 2016.
  • Ahora que ya bailas, 2018.
  • La piel en los labios, 2020.
  • Ojos de Sol, 2022.
  • Puedes hacerme lo que quieras, 2023.
  • Proză
  • Cuando seas mayor, 2019.
  • Alguien a quien querer, 2025.
  • Interviuri / cronici (în presă)
  • Alba Martín, „Entrevista a Miguel Gane”, The Pocket Magazine.
  • „Reseña: Cuando seas mayor”, El periódico.
  • „Miguel Gane — reseña”, El lector.
  • „Comentario de lectura”, De lector a lector.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania