Dorim tronuri înalte
Vecinii la picioare
În visuri dominante
Stăpâni pe câte-un soare
Ce e urâtul ce apare
Din vremuri de demult
Așează-n lumea mare
Titluri mari de cult
Și scrie cu onoare
De omul cel mai slut
Și critică frumosul
Că nu arată brut
-Voi nu simțiți amarul…
Ce strică orice lut?

El venerează răul
Îi dă și un sărut
Se tot încununează
Din vocea unui mut
Balada-i sângerează
Și gestul e scremut
Lumina o pătează…
Pământul ce e sfânt
-Chiar nu vedeți voi oare…
Prăpastia din gând?

Sunt vremuri tulburate
De gândul cel flămând
Prin mințile furate
Doar gestul lor e blând
Să calci frate pe frate
O lume învingând
Durere fie-n toate
Doar frică aducând
-Ce MODĂ este asta?
-Ce poate fi și CULT?

Modernul se așează
Pe ce a fost plăpând
Din clasic decupează
Aruncă în mormânt
Urând se motivează
Ștergând din LEGĂMÂNT
Viața se cangrenează
Pe drumul ce-a fost sfânt
Ca LUCIFER tronează
Uitând de-al său mormânt.

22 11 2021