Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

Muzeul Memoria satului din Bilca

Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Muzeul Memoria satului din Bilca, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.


Despre Muzeul Memoria satului din satul Bilca, comuna cu același nume, județul Suceava, profesorul Costică Negru mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2013, în incinta acestuia.

– Domnule Costică Negru, când a fost înființat acest muzeu și ce conține?
– Instituția muzeală a luat ființă în 2011, când învățământul din localitate a împlinit 150 de ani de activitate. Este alcătuită din două secții – una de istorie locală și alta de etnografie a zonei –, ce reflectă viața colectivității de acum mai bine de 100 de ani.

– Ce prezintă prima sală?
– Aici, se află o serie de fotografii și documente ce înfățișează trecutul localității, inclusiv principalele personalități născute sau care au copilărit aici. Mai multe fotocopii amintesc de istoria satului, ce nu este foarte vechi; prima sa atestare documentară datează din 1808, până atunci aparținând localității Vicovu de Jos [sat în comuna omonimă, județul Suceava]. Dintre oamenii de seamă ai locului, cea mai reprezentativă figură este profesorul, sociologul, filologul, traducătorul, poetul și filozoful Traian Brăileanu, ministru al Educației Naționale, Artelor și Cultelor, totodată și fostul proprietar al acestei case. Alte personalități ilustrate în muzeu: scriitorul, publicistul, pedagogul, jurnalistul și omul politic George Tofan, mare luptător pentru drepturile culturale ale românilor din Bucovina; profesorul universitar Filimon Cârdei, remarcat în cadrul Facultății de Științe Naturale-Geografie [astăzi, Facultatea de Biologie] a Universității [Alexandru Ioan Cuza] din Iași ca un mare zoolog în domeniul entomologiei; poetul și dramaturgul Mihai Horodnic, care, dacă nu s-ar fi înecat, la doar 19 ani, în apele râului Sucevița, ar fi putut ajunge unul dintre marii lirici ai României; scriitorul, lingvistul, criticul literar și politicianul George Muntean, cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară [în prezent, George Călinescu] al Academiei Române din București; prozatorul, dramaturgul și poetul Ion Puha, director adjunct al Teatrului Național [Vasile Alecsandri] din Iași; inginerul și inventatorul [Mihai] Constantin Rusu, autor al mai multor lucrări de specialitate și, între altele, expert în energie al O.N.U.

– Ce includ următoarele săli?
– În cea de-a doua încăpere, sunt expuse costume populare specifice zonei și chiar localității, obiecte tradiționale foarte vechi și războaie de țesut. A treia cameră adăpostește o bucătărie țărănească, echipată, ca în vechime, cu vase, linguri și diverse ustensile din lemn; tot aici, se găsesc soba, blidarul, patul, masa, scaunele și icoanele. În hol, sunt depozitate alte obiecte specifice gospodăriilor de la țară, iar ultima odaie reprezintă un dormitor, care cuprinde două paturi, mobilier simplu, adaptat vremurilor de atunci, și fotografii ale familiei Brăileanu.

Florin Bălănescu



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.840 de abonați.

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania