Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Muzeul Memorial Calistrat Hogaș din Piatra Neamț, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Muzeul Memorial Calistrat Hogaș din Piatra Neamț, muzeograful Emil Nicolae mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia.

– Domnule Emil Nicolae, care este istoria acestei case?
– Clădirea, situată pe strada Calistrat Hogaș, numărul 1, a fost construită în jurul anului 1840 și a aparținut socrului scriitorului, protopopul de Piatra Neamț Costache Gheorghiu, aici mutându-se, în 1871, Hogaș, care a restaurat-o în 1880. În 1967, fiica prozatorului, Sidonia, a donat statului locuința, împreună cu tot ce se afla interior, bucătăria de vară, de care era legată printr-un cerdac din lemn suspendat pe stâlpi de lemn, pavilionul din grădină, anexele, fântâna, livada și curtea, pentru a fi amenajat un muzeu memorial. Acesta a fost inaugurat în 1969, iar, din 2004, imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice.

– Descrieți, vă rog, spațiile expoziționale.
– Casa, construită din bârne de stejar tencuite, este alcătuită din șase încăperi și adăpostește aproape 400 de piese cu caracter memorial. În prima cameră, rețin atenția scrumiera pe care Hogaș a făcut-o dintr-o copită a iepei sale, Pisicuța, fotografii ale câinelui casei, Pătrățel, și diverse obiecte personale ale scriitorului (pistol, box, amnar, busolă, pelerină și pălărie). Sala următoare este fostul salon („camera turcească”, pentru că aici se servea cafeaua, unde se găsea și un pat cu baldachin, aflat în depozit), ce cuprinde o sobă monumentală din ceramică, realizată, în Ardeal, de meșteri germani și asamblată în 1880 (încă două, la fel, sunt prezente în alte odăi), un balansoar, pianina Sidoniei, obiecte care au aparținut soției și fiicelor prozatorului (cordoane de argint, portmonee de damă și evantaie), documente și fotografii ce ilustrează copilăria, tinerețea, activitatea didactică (între care o filă de catalog din perioada când a fost profesor la gimnaziul din Roman) și preocupările literare (inclusiv cărți, publicații, manuscrise și corespondență) ale lui Hogaș. În continuare, este amplasat un hol, reamenajat de Sidonia ca birou personal, ce adăpostește masa de lucru, un scaun, o oglindă, un portret al său pictat la bătrânețe și alte fotografii. Încăperea care urmează avea rol de sufragerie și conține un bufet cu vesela familiei (servicii de porțelan), cusături ale fiicelor scriitorului, covoare, carpete, tapiserii, icoane, lămpi cu gaz și un tablou relativ recent al lui Hogaș. Circuitul de vizitare continuă cu dormitorul, ce integrează mobilier eclectic, în special în stil Biedermeier (pat de lemn, scrin din lemn de nuc și dulap cu obiecte ale celor doi soți – frac, joben, lavaliere, șnururi, ghete, baston, bluză, poșetă, umbrelă și cutii de bijuterii), o ladă de călătorie a prozatorului și fotografii de altădată din Piatra Neamț. Ultima sală este biroul lui Hogaș, ce găzduiește masa de lucru, pe care sunt așezate un bust al lui Homer, cărți de vizită și un desen al camerei expoziționale din 1939, o alta pentru jocuri de cărți și de șah, un pupitru reglabil destinat meditațiilor, ediții antume ale cărților scriitorului, o tabacheră a lui, ceasul său de buzunar, una dintre perechile lui de ochelari, un portofel și pungi pentru bani ale sale, un permis de călătorie gratuită cu trenul, o spirtieră pentru fiert vin, țuică și cafea, cu vase de diferite dimensiuni, o cană cu apărătoare pentru mustăți adusă din Germania, un instrument muzical cu coarde fabricat în Coreea, albume originale, reviste franțuzești de călătorie și o fotografie autentică a boieroaicei Floricica [personajul din În Munții Neamțului, a doua parte a volumului Pe drumuri de munte]. În fața casei, este amplasat un bust din travertin al lui Hogaș.

– Care a fost viața de familie a prozatorului?
– Calistrat Hogaș [numele real Dimitriu] s-a născut la 19 aprilie 1847, la Tecuci [ținutul cu același nume, Țara de Jos, Principatul Moldovei (astăzi, în județul Galați)] și a murit la 28 august 1917, la Roman [plasa Moldova, județul Roman (în prezent, în județul Neamț)], unde a fost înmormântat, fiind reînhumat, în luna octombrie a aceluiași an, la Cimitirul Eternitatea din Piatra Neamț. În 1871, s-a căsătorit cu Elena [Elencu] Gheorghiu, cu care a avut doi fii și șase fiice: Mărioara, Eloiza și Eugen au murit prematur; Sidonia, profesoară de pian și canto, compozitoare, dirijoare și memorialistă, domiciliată la Piatra Neamț, nu a fost măritată și a trăit 94 de ani; Aețiu, profesor și poliglot, după ce s-a pensionat la Galați s-a mutat la București și a murit la 61 de ani; Cecilia, care a locuit, împreună cu sora sa Cornelia și cu mama lor, la Piatra Neamț, a trăit peste 40 de ani; doar Cleopatra [căsătorită cu profesorul de matematică Emanoil I. Silberg], stabilită la Roman și, apoi, în Germania, care a trăit 85 de ani, a avut [opt] copii, ai căror urmași [strănepoți ai scriitorului] trăiesc la Cluj-Napoca și Berlin.

– Ce citat din opera lui Hogaș ați alege pentru final?
– „Eu am fost, întotdeauna, amantul nestrămutat al marilor priveliști ale naturii.” [Amintiri dintr-o călătorie, prima parte a volumului Pe drumuri de munte]

Florin Bălănescu