Că sunt amurezat și „absălut ambetat” de muzici, pentru răbduliul cetitor, puțin importă. Instalat boierește în fața calculatorului căutam, ieri 28. 07., în folclorul ținutului meu, influențele meterhanelei [fanfara turcească] și klezmerului [folclor evreiesc] asupra acestuia. N-am nicio specializare în materie, sunt urechist și, astfel, cânt destul de… foarte aproximativ, din fluier. Am, în atentă supraveghere spirituală, doi tineri avocați colaboratori cărora le-am explicat că înainte de a pronunța o hotărâre de condamnare, în penal, judecătorul trebuie să fi citit Sfânta Scriptură, Divina Comedie, Cronicarii, proza sud-americană, literatura rusă și sovietică să fi ascultat preclasicii, muzica barocă, clasicismul muzical, romanticii și… ceva pe deasupra. Codurile.  Însingurat în Duminecă l-am cercetat pe Giora Feldman, clarinetist argentinian absolut de klezmer. Cânta, muzică de Kybutz,împreună cu genialul violonist Isaac Perlman. Văzusem, fără a fi convins,  că amicul meu, prof. Costică Lupu de la Botoșani cânta, bahic desigur, împreună cu țiganul cobzar Costică Negel [Dumnezeu să-l odihnească!] aceeasi muzică. Acompaniamentele muzicilor lui Giora Feidman erau cu tube, fligorni și „dobe”. Păi, zisei, argentinienii, chiar dacă intonează „Mazel Tov”,nu pot folosi, în acompaniament, meterhaneaua! Calculatorul m-a transportat peste întreg pământul… Evreii…. chinezi [sic!], unguri, români, argentinieni etc., folosesc, în fondul lor de folclor, teme pe care, folclorul românesc, celelalte expresiuni populare le-au preluat. Prin urmare, „Sârba boierească” – în variantă transpruteană, „În memoria lăutarilor”, conțin tema arhaicului „Mazel tov”. Enescu, extrem de precaut cu folclorul românesc, blestema romanța [maneaua] zicând că acesta este o constituție fragilă. Bine, mi-au zis colaboratorii, ce legătură au toate acestea cu pușcăria? Niciuna. Am zis și eu așa! Vorbeam…..