Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Muzică

Că sunt amurezat și „absălut ambetat” de muzici, pentru răbduliul cetitor, puțin importă. Instalat boierește în fața calculatorului căutam, ieri 28. 07., în folclorul ținutului meu, influențele meterhanelei [fanfara turcească] și klezmerului [folclor evreiesc] asupra acestuia. N-am nicio specializare în materie, sunt urechist și, astfel, cânt destul de… foarte aproximativ, din fluier. Am, în atentă supraveghere spirituală, doi tineri avocați colaboratori cărora le-am explicat că înainte de a pronunța o hotărâre de condamnare, în penal, judecătorul trebuie să fi citit Sfânta Scriptură, Divina Comedie, Cronicarii, proza sud-americană, literatura rusă și sovietică să fi ascultat preclasicii, muzica barocă, clasicismul muzical, romanticii și… ceva pe deasupra. Codurile.  Însingurat în Duminecă l-am cercetat pe Giora Feldman, clarinetist argentinian absolut de klezmer. Cânta, muzică de Kybutz,împreună cu genialul violonist Isaac Perlman. Văzusem, fără a fi convins,  că amicul meu, prof. Costică Lupu de la Botoșani cânta, bahic desigur, împreună cu țiganul cobzar Costică Negel [Dumnezeu să-l odihnească!] aceeasi muzică. Acompaniamentele muzicilor lui Giora Feidman erau cu tube, fligorni și „dobe”. Păi, zisei, argentinienii, chiar dacă intonează „Mazel Tov”,nu pot folosi, în acompaniament, meterhaneaua! Calculatorul m-a transportat peste întreg pământul… Evreii…. chinezi [sic!], unguri, români, argentinieni etc., folosesc, în fondul lor de folclor, teme pe care, folclorul românesc, celelalte expresiuni populare le-au preluat. Prin urmare, „Sârba boierească” – în variantă transpruteană, „În memoria lăutarilor”, conțin tema arhaicului „Mazel tov”. Enescu, extrem de precaut cu folclorul românesc, blestema romanța [maneaua] zicând că acesta este o constituție fragilă. Bine, mi-au zis colaboratorii, ce legătură au toate acestea cu pușcăria? Niciuna. Am zis și eu așa! Vorbeam…..



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. […] Muzica Un comentariu de I.N. Panaitescu Sursa: http://www.luceafarul.net/muzica […]

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5