Nebună de iubire

Ionela MOCANU

Nebună de iubire

Lasă-mă să-ți fiu păcat,
Să te descos, să te dezbrac
De inhibiții, de temeri și de frici
Pe ale tale, toate, să poți să mi le zici.
Să umpli liniștea ca de mormânt
Și să mă vrei exact așa cum sunt.
Nebună de iubire
Cu stelele prin păr
Întreaga dăruire
Doar ție, Luceafăr.
Incurabil de visătoare,
Plină de răni
Din cap până-n picioare,
Purtate fără remușcări.
Tatuate atât de adânc
În suflet și pe piele
La picioarele tale m-arunc
Să mă eliberezi de ele.