Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

NERVII COLOANEI CULTURALE (3). DIN URBEA BOTOȘANILOR, NICOLAE IOSUB

IstrateJan

 

Primit pentru publicare: 04 nov. 2014.
Autor: Ion Istrate

Postat de Diana Maria Agheorghiesei: 04 nov.2014.

NERVII COLOANEI CULTURALE (3). DIN URBEA BOTOȘANILOR, NICOLAE IOSUB

Hronic
O carte de Nicolae Iosub: ,,Mihai Eminescu. Un om, o viață, un destin”, Ed. Axa, 2014.

Tocmai, nu de mult, la Vlăsineşti cu ocazia lansării cărţii  ,,… ŞI AŞA MAI DEPARTE ” a prof. Gheorghe BURAC  (26 oct.2014), m-am referit la prolificitatea culturală şi la precocitatea intelectuală din aceste locuri şi că aici am descoperit nervii coloanei culturale din Valea Başeului .

Din acest ţinut, cu har divin, s-a oferit neamului şi inginerul Nicolae IOSUB, un eminescolog născut din pasiune, un vechi şi vrednic colaborator al Revistei ,,Luceafărul” , publicaţie botoşăneană, care, fără aportul Domniei sale, ar fi fost mult mai săracă în ceea ce priveşte atitudinea de respect şi cea de omagiere a fondatorului spaţiului cultural românesc modern, Mihai Eminescu.

Nicolae Iosub a trebuit să lupte cu riscurile şi stupidităţile vieţii, factorul extern fiindu-i nu tocmai favorabil în ceea ce priveşte mobilitatea fizică. Dar, din pasiune pentru cultură și Eminescu, a fost determinat să nu se simtă umilit de nefastul ghinion şi, ne-aşteptând nimic de la nimeni, prin muncă stăruitoare,  a realizat numeroase studii de cercetare, concretizate prin publicarea acestora în periodice culturale de mare circulaţie, precum şi cărţi cu o valoare documentară importantă.

Iosub,,,Pe fondul acestora, a publicat şi cartea ,,Mihai Eminescu. Un om, o viaţă, un destin”, la Editura Axa, Botoşani, în acest an, volum pe care l-am primit de curând la redacţie şi, sincer, nu mi-a răbdat inima a nu mă referi, din respect pentru muncă şi autor.

Cartea este atent construită, ca rod al profunzimii pasiunii Domniei sale, susţinută de o valoroasă şi amplă colecţie în domeniul filateliei, numismaticii, cartofiliei cu diferite teme: ,,Mihai Eminescu”, ,,Cultura”, ,,Religie”, ,,Istoria României”, lucru întărit şi în ,,Cuvântul introductiv” al autorului.

,,Mihai Eminescu. Un om, o viaţă, un destin” este o scriere  bazată pe documente și fapte autentice și, în felul acesta, ajută pe cititor să beneficieze de o informare precisă, cu referire la Eminescu. De aceea îmi permit, fără să creez o impresie nepotrivită, a prezinta succesiv titlurile ce alcătuiesc structura conținutului cărții:
Mihai Eminescu – Omul. în viziunea celor care l-au cunoscut;/ Eminescu vegheat de Arhanghelii Mihail şi Gavril;/    Mihai Eminescu. Cer şi Destin;/ Familia Eminovici şi credinţa;/ Mihai Eminescu. Primele clase primare;/  Mihai Eminescu- elev la Gimnaziul din Botoşani;/ Mihai Eminescu. Perioada de studii de la Cernăuţi; / Mihai Eminescu şi Serbarea de la Putna;/ Societatea „Arboroasa” şi Mihai Eminescu;/ ,,Mari Români”. Mihai Eminescu şi curajul;/ Bene Merentti” – o medalie refuzată de Eminescu;/ Mihai Eminescu. Despre boala şi activitate – 1883-1889;/ Mihai Eminescu. Contribuţii documentare de O. Minar;/ Casa copilăriei lui Eminescu de la Ipoteşti;/ Casa Memorială de la Ipoteşti. Prima reconstrucţie;/ Iconografie eminesciană;/ Eminescu şi Carmen Sylva;/ Eminescu şi Vasile Alecsandri;/ Mihai Eminescu şi Cornelia Emilian;/  O întâlnire pentru eternitate- Eminescu – Veronica Miele;/ Scipione Ionioţă Bădescu – prietenul lui Eminescu;/ Parcul „Mihai Eminescu” din Botoşani; / Mihai Eminescu- un bust refugiat la Botoşani;/ Quelques poesies Mihail Eminesco;/  Otto şi Jean Bielig – primii fotografi din Botoşani a lui Mihai Eminescu;/Aurel Gheorghiu- un fotograf al locurilor eminesciene; /Eminescu jefuit post – mortem.    

Fiecare din aceste capitole au inserate imagini și fotografii, ceea ce dă valoare scrisului, care devine mai distins, mai rafinat și, așa, îmbunătățindu-i caracterul documentar. Sigur, aceleași lucruri s-au întâmplat în toate lucrările Domniei sale, fapte care au provocat aprecieri şi referiri critice din partea unor personalităţi, cum ar fi : Constantin Mălinaş, Nicolae Cornea, A. Braşoveanu, Nicolae Danciu Petniceanu, cunoscuți și valoroși în domeniul la care ne referim.

Fericit în mine, cred că nu ar trebui să scape cuiva această carte !

Ea trebuie citită și studiată, pentru că mai toate informațiile prezentate pot servi ca suport pentru atitudini, inițiative și propuneri privind cunoașterea și respectul față de Eminescu.

Nu mai departe, însuși ultimul capitol este incitativ – Eminescu jefuit post- mortem.  De aici putem constata că ,,(…) Până în prezent nu se cunoaşte nici un document sau iniţiativă prin care să fi fost desfiinţat acest titlu de rentă perpetuă. Acest lucru ne duce la concluzia ca titlul este valabil şi astăzi. (…)”. Este vorba despre ,,Fondul Eminescu” constituit la inițiativa lui Titu Maiorescu, în 1889, despre care apare un articol în ,,Săptămâna Financiară”, intitulat O ipoteză tulburătoare: Eminescu jefuit post-mortem, unde se estimează că acest fond, în prezent, ar valora 1.886.300 Euro. Și, se întreabă autorul, ,,(…) Câte lucruri pentru cunoaşterea şi cinstirea lui Eminescu nu s-ar putea face cu aceşti bani? (…) și, în același timp, ia atitudine: ,,(…) Rămâne, ca în continuare, cineva de la Uniunea Scriitorilor să ia o iniţiativă pentru clarificarea acestui titlu de rentă în folosul lui Eminescu. (…)  să se cerceteze şi să se afle adevărul ! ”.

Iată, deci, un motiv ca această carte să fie căutată, pentru ca fiecare dintre noi să fie o pavăză a personalității de excepție a geniului și a operei lui Eminescu.

Citare:
1.Ion Istrate: ,,Nervii coloanei culturale. Din Valea Bașeului: Gheorghe Burac”, prefață la cartea ,,Lumini ce nu se sting”, autor Gheorghe Burac, Ed. Agata, 2012.
2.Ion Istrate: ,,Inginerul Nicolae Iosub, un eminescolog născut din pasiune ”, Rev. Luceafărul nr.1(25)/2011, pg.26, în formatul tipărit, sau pe internet la adresa: http://luceafarul.net/revista/numarul-25/index.html; http://www.luceafarul.net/inginerul-nicolae-iosub-un-eminescolog-nascut-din-pasiune.
3. Nicolae Iosub: ,,Mihai Eminescu. Un om, o viață, un destin”, Ed. Axa, Botoșani, 2014

*

De interes:
Carte este expusă pentru vânzare în standul Redacției Revistei Luceafărul (Agata) din Centrul Istoric al Botoșanilor (program: marti, miercuri și joi între orele 9,00 – 12,00).

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5