Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Nu-i cu putinţă, nu….

    Nu-i cu putinţă, nu….

     

    Nu-i cu putinţă, nu, să fie legată primăvara
    În lanţuri de zăpadă şi mustrată cu al nopţii ger,
    Căci însuşi Sfântul Soare o îmbrăcă-n lumină
    Şi cu zâmbet cald  îi zise: ,,Fata mea, te du.
    Înveseleşte  posomorâta lume, opreşte
    Vântoasele nebune. La tronul iernii du-te
    Şi-i dă solia mea. Aşa să-i spui: De-acum,
    Sfârşitu-s-a cu soare împărăţia ta.”
    Sfioasă, primăvara  îi ştie bine-urgia
    Bătrânei mânioase înveşmântată-n crivăţ
    Şi nevoind război, vru s-o-mbuneze  cu
    Flamuri albe de gingaşi ghiocei  la
    Idele lui Marte, dar zadarnic. Se cutremură
    De pizmă baborniţa, suflându-şi îngheţata
    Respirare, simţindu-şi chiar pieirea.
    Mai îngheţă şi ape şi-n nori şi-ascunse chipul
    Zavistnic, însă ieri, purtându-mi paşii
    În grădină, auzit-am protestând un cor
    De păsărele zglobii. Am râs atunci, ştiind,
    Că-i glasul   neînfrânt al primăverii.
    Va birui degrabă şi-n rochii de-albe flori
    Şi muguri de cais, e gata să-şi facă arătarea.
    Sunaţi trompete! Voi roze, glicine, iasomii,
    Treziţi-vă din somnul cel de moarte, căci
    Vine, vine, e-aicea primăvara!

    prof. Vasile Găurean

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5