Nu mai pot să privesc
Răsăritul confuz al zilei
Ca apoi, să citesc
Din cartea de căpătâi a vechimii
Nu pot să ascult
Glasul tăcut și grăbit al mulțimii
Ca apoi, să mă văd
Prin ochii lacomi ai lumii
Vreau totuși să fiu
Un amănunt discret al timpului
Rămas interpus
În sfârșitul începutului din marele final

Nu pot, chiar să cred
În oul găinii făcută din ou de găină
Ca apoi, să rescriu
Istoria culorii numelui meu
Și… nu mai pot
Să-mi număr zilele
Blocate într-un perpetuum mobile inert
Și să-mi reneg speranța
De a irosi totul în prima ruletă rusească
Pentru a afla unde-mi este neputința…
Așa că…
Nu pot!

04 -11-2022