Primit pentru publicare: 07 Oct. 2021
Editor: Ion ISTRATE
©Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)
Improbabilitatea unui război global în care să fie cuprinse civilizațiile nucleu este un adevăr contemporan.Un asemenea război ar putea rezulta, cred, din escaladarea conflictelor militare între grupuri din civilizații diferite, probabil dintre musulmani și nonmusulmani.
Schimbarea echilibrului de putere dintre civilizații și dintre statele lor nucleu este, în mod sigur, o sursă periculoasă de război global între civilizații. Ascensiunea Chinei, și afirmarea ei din ce în ce mai hotărâtă, vor pune la grea încercare stabilitatea internațională în cursul secolului XXI. Afirmarea Chinei ca putere dominantă ar fi contrară intereselor americane. Așa cum stipulează Khaching Tololyan în lucrarea sa “ The impact of Diasporas in U.S. Foreign Policy.“China anunță că își extinde controlul asupra Marea Chinei de Est (în chineză: Tung-hai) (suprafața de 1,25 mil. km²) face parte din Marea Chinei, fiind situată între China la vest, Coreea de Sud, Marea Japoniei și Japonia la nord și Taiwan la sud. Partea de nord a mării situată între Coreea și China poartă numele de Marea Galbenă. Marea Chinei de Est are un bazin puțin adânc care este în continuare umplut de sedimente aduse de râurile din China. În anul 1980 au fost descoperite zăcăminte importante de petrol. Vietnamezii se opun și au loc lupte între nave de război chineze și vietnameze. Chinezii, dornici să răzbune umilința din 1979, invadează Vietnamul, și cere ajutorul Statelor Unite ale Americii, însă atenționează SUA să nu se amestece. În acest timp Japonia împreună cu navele Americane se angajează în acțiuni sporadice în Pacificul de Vest.
Controlul resurselor petroliere și accesul la acestea sunt esențiale pentru toți combatanții. Japonia, cu toate investițiile masive în energia nucleară, depinde încă foarte mult de importurile de petrol, ceea ce face să depindă de China. Între timp, Statele Unite fac mari eforturi să mobilizeze sprijinul deplin al aliaților lor europeni.
Și, totuși, contrar conflictelor de interese și economice există puncte comune ale civilizațiilor. Dacă universalismul legitimează imperialismul, relativismul legitimează represiunea. Sunt voci care spun că majoritatea culturilor sunt extinse, ele oferă instituții și modele de comportament pentru a-i ghida pe oameni pe drumurile considerate de urmat într-o anumită societate.Dar, se pare, că din această moralitate maximalistă derivă o moralitate mai îngustă, care este dincolo și mai presus de ea și care reunește caracteristicile ale diferitelor moralități cuprinzătoare. Modernitatea a dus la creșterea nivelului material al Civilizației în întreaga lume și a consolidat dimensiunea morală și culturală ale Civilizației.
Există multe dovezi care confirmă paradigma “hausului“ al afacerilor mondiale, o decădere globală a legii și ordinii, state eșuate, creșterea anarhiei în multe părți ale lumii, un val de criminalitate globală, mafii și carteluri ale drogurilor transnaționale, creșterea numărului de drogați, o șubrezire generală a familiei, un declin al solidarității sociale, violențe etnice, religioase și civilizaționale și legea forței care dictează într-o mare zonă a lumii.
Viitorul păcii și al Civilizației depinde de înțelegerea și cooperarea dintre liderii politici, spirituali și intelectuali ai marilor civilizații ale lumii. În conflictul dintre civilizații, America și Europa trebuie să-și unească forțele, dacă nu, se vor prăbuși. În adevărata ciocnire a civilizațiilor, dintre civilizație și barbarie, ( vezi situația din Afganistan), marile civilizații ale lumii, cu realizările lor bogate în domeniile artei, religiei, literaturii, filosofiei, științei, tehnologiei, moralității și compasiunii, vor păți la fel, își vor uni forțele sau se vor prăbuși.
În viitorul apropiat, conflictele dintre civilizații ( vezi islamul contra creștinătății) reprezintă o amenințate foarte mare pentru pacea mondială, iar o ordine internațională bazată pe civilizații este singura garanție împotriva unui război mondial.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania