Primit pentru publicare: 9 Nov. 2021
Editor: Ion Istrate
© Liliana Moldovan, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

Autor prolific, cu peste 86 de volume publicate, scriitorul, publicistul și criticul literar, Al. Florin Țene este și autorul a sute de articole, eseuri și studii de critică literară, pe care le-a publicat de-a lungul timpului în reviste și publicații de specialitate. Observator neobosit al fenomenului literar românesc din ultimele patru decenii, analist permanent al schimbărilor intervenite în spațiul socio-cultural românesc, gânditor nonconformist și spirit erudit, domnia sa a încercat – prin articolele și și eseurile publicate în volumul sugestiv intitulat „Aventurile ideilor printre metafore” – să șlefuiască apetitul pentru literatură, filosofie și cultură al cititorilor, punând în lumina reflectoarelor o serie de personalității din țară și străinătate care au contribuit la ridicarea, consolidarea și universalizarea templului literar și cultural al omenirii.
Așa se face că printre capitolele cuprinse în „Aventurile ideilor printre metafore”, volum apărut în acest an la Editura Vatra Veche din Târgu-Mureș, se regăsesc pagini dedicate gânditorilor antici precum Socrate și Platon, articole despre reprezentanții iluminismului francez, precum Jean Jaques Rousseau și eseuri despre raționalismului francez, așa cum a fost Blaise Pascal ori referirile critice la adresa filosofiei lui Hegel. Nu lipsesc din acest context literar incursiunile de factură antropologică, interogațiile legate de sensul evoluției conștiinței umane, cele care privesc schimbările paradigmatice care au avut loc în spațiul filosofiei culturii, al filosofiei istoriei și al gândirii politice comuniste și postcomuniste.

De mare amploare în cadrul acestei antologii sunt articolele de factură istorică și eseurile dedicate unor personalități marcante care au influențat evoluția istorică și politică a țării noastre. Extrem de valoroase sunt concluziile cuprinse în acele capitolele cărții care se privesc specificul culturii naționale, cele dedicate limbii române dar și fragmentele de istorie și critică literară, printre acestea din urmă înscriindu-se și cercetările de estetică literară aplicate corifeilor literaturii naționale clasice printre care îi voi aminti doar pe Eminescu, Caragiale, Slacici, Macedonski, Coșbuc, Topârceanu, Bacovia și Blaga. Extrem de sugestiv este punctul de vedere al autorului care consideră că „o istorie (imparțială-cred eu) a literaturii române ar trebui să fie o carte de căpătâi a neamului nostru”. (p. 666)
Deseori, în cronicile sale literare, Al. Florin Țene oferă explicații legate de necesitatea interpretării operelor literare și, tot aici, încearcă să demonstreze că , în esență, criticul literar nu dorește altceva decât să pună în mâna cititorului cheia potrivită pentru a deschide ușa spre miezul oricărei creații literare sau spre sensul unei teorii culturale ori al unui set de cugetări filosofice.
De asemenea, dascălul într-ale teoriei literaturii face delimitări terminologice și trage concluzii clare, explicând faptul că orice operă literară trebuie disecată estetic „în orizontul ei istorico-literar specific”. Scrierile literare din perioada comunistă, spre exemplu, nu pot fi rupte de contextul social-politic și cultural în care au fost create, tocmai de aceea trebuie să treacă, prin filtrul unei obiectivități fără margini, adică printr-un drastic proces de decantare în urma căruia să fie păstrate operele de valoare și eliminate creațiile literare care fac apologia guvernării comuniste. „Supuse unei analize critice pertinente – atrage atenția Al Florin Țene – operelor literare realist socialiste trebuie să li se stabilească adevărata valoare în peisajul literaturii române. De altfel, continuă autorul – profilul literar al scriitorilor interbelici trebuie actualizat și cu activitatea din perioada realismului socialist”. (p. 257) Procesul de decantare critică a miilor de pagini de poezie și proză scrise în vremea comunistă poate juca un rol hotărâtor în elaborarea viitoarelor istorii ale literaturii române. De asemenea, e necesar să înțelegem că este vorba despre un mecanism de filtrare critică, deschis și responsabil, ce nu poate fi lăsat la voia întâmplării, ci trebuie să se sprijine pe analize sistematice, cercetări minuțioase și demersuri comparative logice și pertinente.
Scrierile despre natura și varietatea genurilor literare, despre mirajul limbajului literar, cele referitoare la derapajele literaturii comuniste, la activitatea literară a unor scriitori contemporani sau la apariția unor reviste de specialitate ocupă, de asemenea, un loc important în carte. Acestora li se alătură articolele legate de situația spirituală a omenirii, cele referitoare la dezacordul dintre lumea reală și existența transcendentală. Dar, dincolo de toate frământările și neliniștile contemporane, provocate de căderea omului capcana primitivismului, a comodității și înavuțirii facile, AL. Florin Țene, speră, – așa cum rezultă din scrierile incluse în volumul recenzat – că îndepărtarea individului de esența sa spirituală și culturală este temporară deoarece oameni mai dispun de resursele necesare pentru a-și resuscita atitudinea eroică și pentru a coborî în propria trăinicie, visând la „o lume tot mai rațională, mai dreaptă, mai bună, mai frumoasă”.
Concluzia cărții este mai mult decât evidentă, scriitorul și vizionarul Al. Florin Țene, are încredere în capacitatea operelor literare și creațiilor culturale de a-i pregăti pe contemporani pentru reîntâlnirea cu adevăratele esențe ale sufletului omenesc, fiind – după cum scrie dna Galina Martea „un susținător al valorilor culturale românești, un promotor insistent în fructificarea vieții spirituale!”