SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BOTOŞĂNENI
DICTIONAR BIOBIBLIOGRAFIC
SILVIA LAZAROVICI
Editat de Agata®, 2022
Editor: Ion Istrate
Tehnoredactare: Ed. 2013, Ana Maria Maluș; Ed. 2022, Dorina Rodu
Copyright © Silvia Lazarovici
Copyright © Editura Agata®
Așadar, neobosita, Silvia Lazarovici își continuă cu acribie cercetarea pentru a înnobila opera începută cu trei decenii în urmă. Un dicționar biobibliografic al scriitorilor și publiciștilor botoșăneni. Un crez, un ideal al Domniei sale de a nu lăsa munca de bibliograf materializată prin opere să fie topită de creuzetul uitării. Este și o atitudine afectivă, de respect, față de autorii operelor literare post scriptum memoriam [1]din aceste ținuturi ale nordului moldav, ca vatră a culturii naționale.
Acest volum este un „dicţionar” deoarece scriitorii sunt prezentați în ordine alfabetică, și nu este numai al autorilor de literatură. Lucrarea mai cuprinde, pe lângă oamenii de litere (scriitori, critici literari), reviste literare și de cultură. Este o operă menită să ofere cititorilor, sistemelor de educație și cercetătorilor un mijloc capabil să indice crearea și comunicarea valorilor literare botoșănene.
Totuși, s-a adoptat eronat formula ,,dicționar” pentru lucrări istoriografice. Acestea sunt tot istorii de autori în ordine alfabetică.[2] Istoricii, atunci când se referă la istoria unui popor consemnează amănunțit faptele, evenimentele, victoriile, precum şi înfrângerile. Arheologii cercetează și descriu cu precizie, în detaliu, cea mai ,,neînsemnată” relicvă descoperită. Toate acestea fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al umanității. O adevărată armată, de cercetători, nu-şi permite să treacă cu vederea nici cea mai mică înfrângere, cea mai mică victorie, un semn heroglific, o relicvă antropologică sau arheologică din lanţul nesfârşit al evoluţiei societăţii omeneşti. Este ,,Patrimoniul ce face parte din istoria naţiunilor. Singurii care şterg cu buretele indiferenţei, al intoleranţei, pagini întregi din istoria artelor şi literaturii române sunt istoricii artelor, dar mai ales criticii literari din spaţiul spiritual românesc. Francezii nu-şi permit să omită niciun autor, chiar dacă a scris şi publicat un singur vers, sau a pictat un singur tablou. Pe când la noi ștergem cu „buretele” o întreagă pleiadă de oameni de cultură.”.[3] Literatura română a fost consemnată în pagini de ,,Istorie” de-a lungul vremii, începute prin tentative de Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Alexandru Piru, Laurenţiu Ulici, Eugen Negrici, Marian Popa, Mircea Zaciu, Marian Papahagii, Aurel Sasu. Unii istorici literari critică faptul că în toate acestea se găsesc serioase lipsuri (ref.morale), pentru că ,,prejudecățile” (politice, religioase și alte diferite partizanate), au condus la eliminarea a numeroși autori cu opere publicate și apreciate de publicul larg. Sunt fapte cunoscute și comentate susținut în spațiul cultural românesc.
Opera de față este imensă ca întindere, având 580 de pagini ale căror conținut este structurat în câteva secțiuni: 1) o prezentare a tuturor cuvintelor de început (prefețe) prilejuite de fiecare ediție, 2) fișa biobibliografică a autoarei , Silvia Lazarovici, 3) scriitorii și publiciștii expuși în ordine alfabetică și 4) o secțiune alocată revistelor literare și de cultură din arealul botoșănean actual.
Cu această ediție, Silvia Lazarovici, ca personalitate aplecată cercetărilor scrisului literar, creează o impresie puternică asupra botoșănenilor cu impact ce depășește limitele locale, printr-o contribuție remarcabilă la ,,consolidarea” și afirmarea identității comunităților și memoriei culturale botoșănene.
Această istorie a literaturii botoșănene aparține prezentului ca parte integrantă a istoriei literaturii române, iar rezultatul muncii Domniei sale este tot atât de valoros, cum ar fi cel al autorilor istoriilor literaturii române contemporane.
,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic” este o carte de patrimoniu, o memoriae prodere[4] !
Ion Istrate,
Ed. Agata
Botoșani, 12 mai 2022
_____
Note:
[1] Lat. de când există scrisul.
[2] Alexandru Florin Țene, Florilegiul unei istorii, inclusiv literare contemporane ce se scrie sub penița lui Ion Istrate; Botoșani: Revista Luceafărul Nr.5 (149), 2021.
[3] Alexandru Florin Țene, ibidem.
[4] Lat. a transmite posterității
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania