Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
O scurtă și unică scrisoare
- Ni s-a cerut să menționăm dacă vom fi sau nu prezenți la ședința de alegeri a conducerii Uniunii Scriitorilor. Pentru prima și ultima oară, țin să fac câteva sublinieri, ca să fiu înțeles. Personal, nu am nevoie de niciun răspuns.
- În ultimii ani, relația mea cu cititorii a constat în oferirea de spectacole de o oră într-o formulă unică. Este un mixaj între interpretarea în direct a unor Sonete și proiecția de Videosonete. Pe parcursul unei ore, tot ceea ce se aude și se vede este construit și interpretat de mine la nivel profesionist. În același mod inovativ se realizează spectacolele pentru copii, de Povești și Videopovești. Originalitatea acestei strădanii constă în faptul că un singur autor-creator este prezent pe scenă, susține un recital, fără să citească de pe o foaie de hârtie, conturând un cadru complex, sincretic, prin intermediul textului, interpretării, imaginilor și muzicii. Am susținut aceste spectacole în țară și în toată lumea. În străinătate m-am deplasat cu un scop prioritar, acela de a contribui la păstrarea legăturii românilor de peste mări și țări cu limba de acasă, în forma ei înaltă, literar și artistic.
- Tot ceea ce realizez se face cu suflet, dezinteresat, cu străduința de a deschide culoare noi, iar reacția cititorilor/spectatori este deosebit de favorabilă la toate categoriile de vârstă. Constat însă că această activitate susținută este ignorată, voit sau nu, de conducerea Uniunii și de aceea a filialei, unde pare că am fost plasat într-un eșalon secund, nu sunt consultat la deciziile importante, iar stabilirea unor reprezentanți ai filialei, în cazul unor deplasări sau acțiuni, se face într-un grup restrâns de apropiați, cu toate că evoluția mea, recunoscută de mulți alții, demonstrează că există disponibilitate și capacitate pentru maniere noi și plurivalente de prezentare cu care Uniunea ar fi putut să se mândrească.
- Trec peste aceste aspecte și peste faptul că sunt nesocotite cărțile mele la nivel local, dar reamintesc că am trimis un proiect conducerii Uniunii Scriitorilor, oferindu-mă să susțin, PE BANII MEI, spectacole oriunde este nevoie, chiar și acolo unde n-a călcat vreodată piciorul vreunui scriitor, în localități uitate de lume, pentru copii, adolescenți sau maturi. Le-am trimis propunerea mea tuturor celor din comitetul de conducere al Uniunii, nu numai defunctului președinte Nicolae Manolescu, dar și actualului candidat la funcție, Varujan Vosganian și celorlalți membrii. După două luni și jumătate am dat peste o singură propoziție, un refuz, nesemnat, inserat, în bătaie de joc, la rubrica „Răspundem cititorilor” din România Literară (!!!!).
- Țin să mulțumesc Uniunii pentru asta. Nu cred că realizează ce mi-a dăruit. Am devenit un om și un creator liber.
- Să nu creadă cineva că depun armele. Voi continua de unul singur, oriunde va fi nevoie de mine.
- În ce privește atitudinea mea legată de „răspunsul” pe care l-am primit, Adrian Munteanu are, la rândul lui, pentru acum și pentru altădată, un singur răspuns: Tăcere!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania