Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

ORIZONTUL REAL ŞI IMAGINAR AL ROMANULUI ,,TRAFICANŢII DE SUFLETE’’

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


ORIZONTUL REAL ŞI IMAGINAR AL ROMANULUI ,,TRAFICANŢII DE SUFLETE’’

Primit pentru publicare: 07 Febr. 2021
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat: 08 Febr. 2021
© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

ORIZONTUL REAL ŞI IMAGINAR AL ROMANULUI ,,TRAFICANŢII DE SUFLETE’’

 

         Subiectul acestui roman are menirea să aducă în atenţia cititorului imaginea    lumii moderne în care, iluzia fericirii se împleteşte cu punctele nevralgice ale vieţii. Romanul  Dorei Alina Romanescu este un apel adresat şcolii, părinţilor, clasei politice şi societăţii de  a-şi întări rolul de salvator al persoanelor ameninţate de traficul mafiot. Volumul ,,Traficanţii de suflete’’ a apărut la Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2020 şi însumează 543 de pagini, evocând  întâmplări imaginare, care  au un corespondent  în planul real al cotidianului. Personajul central este Iasmina Matei, o adolescentă dintr-un oraş de la malul mării, ademenită de un traficant pe internet, devenind captiva acestuia, dar printr-o împrejurare norocoasă şi cu sprijinul poliţiei locale este salvată la timp. Ajutată de familie şi în special de bunica ei, Iasmina a reuşit să depăşească trauma prin care a trecut şi la terminarea liceului optează pentru profesia de poliţist, urmând academia de profil pe care o absolvă cu ,,magna cum laude’’. Încadrată imediat pe un post specific pregătirii sale, dă dovadă de seriozitate şi profesionalism, câştigând încrederea superiorilor săi, drept pentru care  este trimisă într-o misiune la Madrid pentru a  ancheta cazul Alesiei Marcu, devenită victima traficanţilor. Cazată la un hotel şi deghizată sub chipul unei turiste aparent bolnave, colaborează cu poliţia spaniolă, avându-l  alături pe ofiţerul Eduard, descoperă grupul mafiot din care făceau parte şi câţiva români, o salvează pe Alesia şi pe celelalte fete ţinute în captură, dar cu preţul vieţii sale. Este împuşcată în umăr de către un interlop, trece prin clipe de agonie, şi, adusă în ţară, se vindecă de rana provocată de armă.  În timpul colaborării cu Eduard, se ivesc şi primii fiori de dragoste.Tânărul poliţist spaniol vine în România şi împreună sunt hotărâţi să-şi lege destinele. Viaţa Iasminei este ameninţată pentru a doua oară de acţiunile răzbunătoare ale interlopilor, punând la cale prăbuşirea avionului ce avea s-o ducă în Spania la logodnicul ei. Renunţă la plecare, fără să-l poată anunţa pe viitorul ei soţ şi participă la nunţa Alesiei cu Maxim, pe care i-a salvat din ghearele proxeneţilor. În acel  moment se produce catastrofa aviatică. Eduard o aştepta pe aeroportul din Madrid şi auzind vestea cutremurătoare, se prăbuşeşte psihic, necesitând spitalizare îndelungată şi este dus în SUA. Povestea lor are un final fericit. Eduard se întoarce sănătos în România,   după şase ani, se căsătoreşte cu Iasmina, bucuros că din prima lor dragoste s-a născut un copil pe care abia acum îl cunoaşte : ,, Ca să fim împreună, spune Eduard, a trebuit să înfruntăm violenţa traficanţilor, să răzbim prin toate vicisitudinile la care am fost supuşi, să ne ferim de tunete şi fulgere, să înotăm prin puhoaie nestăvilite, să înfruntăm bezna, durerea, minciuna, răzbunarea…’’ Romanul are o structură episodică cu multe intercalări de texte meditative despre viaţă, iubire, adevăr, dar şi cu numeroase versete biblice, descrieri emoţionante de peisaje dobrogene şi ardelene. Cursivitatea frazei şi acurateţea ei fac ca naraţiunea să se deruleze în faţa cititorului ca o adevărată peliculă de film. Fiecare pagină scrisă stârneşte curiozitatea şi dorinţa de a parcurge cât mai repede textul, chiar dacă este destul de voluminos şi te speriela prima vedere. Autoarea se dovedeşte şi de această dată un psiholog iscusit  prin creionarea unor tipologii de oameni care nu au limite în goana lor după bani, îşi vând sufletul, maltratează, ucid cu sânge rece, precum Lola şi  albanezul Hiena, poreclit ,,Moartea’’, dar şi caractere cu chip de înger, gata oricând de sacrificii supreme. Prin dinamismul şi complexitatea acţiunii, cartea se apropie de structura  romanelor  poliţiste. Iasmina Matei se dovedeşte un detectiv înţelept, vigilent şi de un profesionalism aparte, dar este şi o fiinţă sensibilă pentru care iubirea este un sentiment înălţător. Limbajul ,,subteran’’, codificat sau metaforizat, conturează mediul nociv în care acţionează interlopii. Din păcate, în cercul lor vicios sunt racolaţi şi români, care şi-au pierdut simţul moralităţii şi al identităţii, doar pentru bani. Pe lângă secvenţele tulburătoare descrise, cartea cuprinde şi scene de dragoste, realizate prin arta unui  experimentat creator de frumos, având în vedere că,  Dora Alina Romanescu vine din lumea marilor scriitori, precum George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, de la care a preluat meşteşugul cuvintelor. 

            

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5