Ziua de luni era prima din existența noii așezări de la poalele pădurii de fag. Cosmin se instalase în modulul container destinat sediului celei mai tinere primării din valea Nărujelului. Pe peretele de la intrare atârna neglijent o firmă metalică, pe care scria mare. COSMIN PRIMAR INTERIMAR
La primărie nu erau săteni la prima oră a dimineții. Ca să dea impresia că are treabă, proaspătul primar chemă la el pentru probleme organizatorice pe cei cinci funcționari cu decizii. Evdochia ceru permisiunea să intre prima, sub pretext că are deja clienți. Doamnele, cinci la număr, nu sperau să fie atât de căutată meseria lor. Era ceva nou pentru o așezare rurală. Evdochia se simțea deja utilă. Va conduce un departament rentabil, cel puIn la început.
Despre viitoarea fermă de bursuci a vorbit cu însuflețire Alin. Accentul va cădea pe contractele cu asiaticii. Banii vor fi investiți în ferme de vaci, oi și capre, Alin visa și la o herghelie de cai de rasă.
Alina nu prea avea cu ce se lăuda. Copii în Nărujelu erau puțini, iar profesori și mai puțini.
Sectorul agricol trebuia pus pe picioare urgent. Oamenii muntelui se îngrămădeau să vină în vale. Locuri de casă erau suficiente. Materiiale de construcție de asemenea.
Primarul Cosmin se vedea deja în parlament. Fu primul care se înscrise la FF, pentru o diplomă de liceu. Totul era privit cu invidie de păpușarii din vârf de deal.
Neașteptat Alina primi un mesaj urgent. Din spațiu Sultana îi anunța că Gaura Neagră pe care navigau se va apropia de Nărujelu. Vor putea prinde o captare în vid dacă se hotărăsc. Alina era hotărâtă să plece lângă părinți cu orice risc. Alin nici nu se gândea să se despartă de bursucii săi , care începuseră să-l iubească.
Apa Nărujelului de la o vreme nu mai era așa limpede. Sute de șerpi mici și broscuțe lunguiețe curgeau la vale. Uneori creau impresia că se întorc și reiau de zeci de ori același drum. Alina îi privea nostalgic, poate pentru ultima oară.
Un zgomot de cutremur tulbură liniștea muntelui. Niște ghiare catifelate o prinseră moale pe Alina de mijloc și în câteva clipe o instală într-o sferă. Un alt zgomot și lumea nouă a Nărujelului căzu în lentoare.. Alin începu să plângă La puțin timp, Cosmin începu s-o strige pe Alina și să blesteme cerul. Alin înțelese că domnul primar interimar fusese îndrăgostit nebunește de sora lui Alin, și frumoasă și deșteaptă.
Cosmin se gândea la golul rămas. Alin aflase cu ceva timp în urmă că Melania Zăbavă o invidia pe Alina pentru postul de consilier pe probleme de școală. Cosmin o sună pe Evdochia. Aceasta nu era bucuroasă că îi pleacă o fată frumoasă și deșteaptă. Melania plecă imediat spre comenduire. Cosmin fu cucerit pe loc de propunerile Melaniei. Uitase de plecarea Alinei.
Din scaunul său de interimar, Cosmin prins de griji privea firicelul de apă care curgea în salturi mici spre vărsare. Departe se vedeau mai multe siluete. Puse binoclul la ochi și fu surprins să descopere grupul de păpușari adunând pești, broscuțe și șerpi, pe care îi aruncau în geanta de vinilin de la gâtul unui bursuc. Era o concurență neloială. Alin puse în mișcare bursucul bionic pe care îl programă să aducă plasa cu diverse capturi la sediul Primăriei. Acțiunea de intrare în posesia ofrandei se produse rapid. Păpușarii nici nu au avut vreme să observe.