PARCĂ MĂ ȘTIU DE UNDEVA…
– recenzie la volumul ELION, de Camelia Vlăsceanu, Editura Pim, 2025 –

• Elion este o carte de ficțiune, despre fragmentarea identității prin mai multe încarnări de-a lungul timpului, cu existența unui gen de memorie transferabilă între o lume și alta, între o etapă și alta a existenței. Povestea oscilează frecvent între aceste două planuri: al realității și al fantasticului, uneori estompându-se parcă granița dintre ele, până la a crea confuzie.
• Tema propusă de autoare în acest volum este una tulburătoare, vorbind – între altele – și despre iubirea necondiționată de gen, care transcende granițele perioadelor de existență ale personajului, despre condiția umană raportată la factorul timp, invitând cititorul să-și pună întrebări și să reflecteze asupra acestor teme.
• Protagonistul, al cărui nume dă și titlul cărții, pare să fi străbătut șapte etape existențiale, eul său suferind o multiplicare pe care o conștientizează și o acceptă, cu surprindere la început și cu resemnare la final, de parcă și-ar vedea ființa reflectată în tot atâtea oglinzi dintr-odată, ca într-un vis devenit realitate.
• Autoarea pătrunde cu îndrăzneală în câmpul vast al psihologiei, analizând comportamentul uman, chiar poetizând anumite stări, dar prezentându-și ideile într-un limbaj limpede, în fraze care cuprind explicația justă a problemelor emoționale ale protagonistului, privite din afară. Narațiunea este bine scrisă, scurtă și profundă, în opinia mea, încadrându-se mai degrabă în specia literară nuvelă – de ficțiune sau fantastică –, eticheta de roman presupunând o mai mare întindere de text și acțiune complexă, pe mai multe planuri.
• Povestea lui Elion se desfășoară pe un fir narativ întortocheat, conceput ca un labirint. Un traseu al căutării sinelui până la întregire, până în clipa când protagonistul atinge înțelegerea completă a ființei sale și o acceptă ca atare. Ideea finală transmisă de autoare este aceea că omul nu se va putea desprinde niciodată de adevărurile care îl întregesc, iubirea fiind unul dintre aceste adevăruri. Poate chiar pilonul central al existenței umane.
• Felicitări doamnei Camelia Vlăsceanu pentru acest volum care, înainte de orice, îndeamnă la meditație asupra anumitor aspecte ale vieții, a căror abordare presupune curaj și înțelegere!

Ana VĂCĂRAȘU,
poetă și prozatoare, membră a Societății Scriitorilor Români