DIMITRIE RALET (n.1817, Istambul-15 octombrie 1858, Botoșani)
Scriitor pașoptist, magistrat și militant al Unirii Principatelor Române

Dimitrie Ralet se numără printre personalitățile marcante ale generației pașoptiste din Moldova, reunind în aceeași biografie vocația literară, spiritul civic și angajamentul politic. Poet, prozator, dramaturg, traducător și magistrat, el a contribuit la dezvoltarea literaturii române moderne prin scrieri de inspirație romantică, satire sociale și pagini memorialistice de reală valoare artistică. În paralel cu activitatea culturală, a avut un rol important în viața publică a epocii, susținând reformele progresiste și implicându-se activ în mișcarea unionistă care a pregătit Unirea Principatelor Române. Opera sa, ilustrată exemplar de volumul Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, îl situează printre cei mai interesanți observatori ai societății românești și orientale de la mijlocul secolului al XIX-lea, iar numele său ocupă un loc distinct în patrimoniul cultural și literar al Botoșanilor. [ro.wikipedia.org], [jurnalul.ro], [referatele.com]

RALET, DIMITRIE

Poet, prozator, dramaturg, traducător, magistrat și om politic pașoptist. Face parte dintre personalitățile reprezentative ale generației preunioniste moldovene și dintre intelectualii botoșăneni care au contribuit la afirmarea idealului Unirii Principatelor Române.
Fiul spătarului Alexandru (Alecu) Ralet din Botoșani și al Mariei Mustață, și-a petrecut copilăria la Botoșani, Bucecea și Nicșeni. Sursele indică nașterea sa la Constantinopol (astăzi Istanbul), în anul 1816 sau 1817. [ro.wikipedia.org], [wikiwand.com]
A urmat studii juridice în străinătate, fiind menționate universități din Germania și Franța. După încheierea studiilor a intrat în magistratură, ocupând funcția de judecător și, ulterior, pe cea de președinte al Tribunalului Botoșani (1842-1843, 1847-1848). În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica a fost director al Departamentului Dreptății (1849), ministru al Cultelor și Învățământului și vornic al averilor mănăstirești (1854). În anul 1855 a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. [ro.wikipedia.org]
Participant activ la mișcarea revoluționară de la 1848 și membru al Partidei Naționale, Dimitrie Ralet s-a implicat energic în lupta pentru Unirea Principatelor. A făcut parte din Comitetul Unirii, din Comitetul Electoral al Unirii, din delegația unioniștilor pe lângă Comisia Internațională de la București și din Biroul definitiv al Adunării Generale a Moldovei. În anul 1857 a fost secretar al Divanului ad-hoc al Moldovei, publicând în ziarul parizian Opiniunea texte de susținere a cauzei unioniste. [ro.wikipedia.org]
Personalitate cultivată și poliglotă, Dimitrie Ralet a cunoscut principalele limbi de cultură ale epocii și a debutat editorial prin volumul de traduceri Plăcerea sîmțirei (1837), care cuprindea versiuni după Lamartine și alți autori romantici. [jurnalfm.ro], [referatele.com]
A colaborat la publicațiile Albina românească, Calendarul literar al foii Zimbrului, Foaie pentru minte, inimă și literatură, Zimbrul, Propășirea, Almanah de petrecere pentru moldo-români și România literară. A semnat și sub formele D. Ralleti, D. Ralleto și Raleto.
iteratura sa îmbină romantismul, reflecția morală și satira socială. Prozator de observație fină și umor discret, Ralet surprinde moravurile boierimii și ale burgheziei moldovene, realizând schițe și fiziologii apreciate pentru autenticitate și spirit critic. [referatele.com]
Lucrarea care i-a asigurat un loc aparte în literatura română este Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1858), una dintre cele mai valoroase scrieri memorialistice și de călătorie ale perioadei pașoptiste. Cartea se remarcă prin bogăția observației, expresivitatea limbii și evocarea pitorească a spațiului balcanic și oriental. [jurnalul.ro], [ro.wikipedia.org]
Bolnav de tuberculoză, Dimitrie Ralet s-a stins din viață la Botoșani, la 25 octombrie 1858, cu puțin timp înaintea realizării idealului politic pentru care luptase întreaga sa viață publică: Unirea Principatelor Române. [ro.wikipedia.org], [wikiwand.com]

OPERA: Plăcerea sîmțirei (plachetă; Iași, Tipografia Albinei, 1837); Scrieri (proză; Iași, Cantora Daciei literare, 1840); Bețivul (cântecel comic; București, Tipografia Națională I. Romanov, 1857); Păun Burlacul (București, Tipografia Națională I. Romanov, 1857); Scene naționale (București, Tipografia Națională I. Romanov, 1857); Harță sau Balaban Răzeșu (cântecel comic; București, Tipografia Națională I. Romanov, 1857); Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (Paris, De Soye-Bouchet, 1858); Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (ediție îngrijită, București, Editura Minerva, 1979).
Traduceri: Traduceri din Lamartine și din alți autori romantici, incluse în placheta Plăcerea sîmțirei (1837).

Așadar,
prin activitatea sa literară, publicistică, administrativă și politică, Dimitrie Ralet reprezintă modelul intelectualului pașoptist preocupat deopotrivă de cultură și de destinul națiunii. Prozator talentat, satiric fin și memorialist de excepție, el a oferit literaturii române pagini valoroase de observație socială și de evocare a lumii balcanice și orientale. Totodată, implicarea sa în lupta pentru Unirea Principatelor îl așază printre personalitățile care au contribuit decisiv la pregătirea marelui act de la 1859. Opera și activitatea sa publică îi conferă un loc de cinste în patrimoniul cultural al României și în istoria spirituală a Botoșanilor. [ro.wikipedia.org], [jurnalul.ro], [referatele.com]

Bibliografie:
1.LAZAROVICI, Silvia. ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ed.Def., Botoșani: Agata, 2022;
2.RODU, Dorina. Oglinda Scriitorilor Botoșăneni. Dimitrie Ralet (1817-1858), Botoșani: Arena Cărții, 2019.
3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Ralet