Primit pentru publicare: 28 Nov. 2017
Poem de Marin IFRIM
Publicat: 29 Nov. 2017
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

Partide de poker. Statul perpendicular!

Tot mă închin Celui de Sus să mă țină departe de ei, de bezna zilei.
Nu mai avem oameni politici, avem doar un fel de nisip de litieră
În care-și fac nevoile fel de fel de șoricei (inter)naționali. Bărbații
Nației sunt plecați la ceruri de secole bune. Am rămas cu acești frânari
Ai ceasului cu cuc. Istoria nu se face cu hârtie igienică, nu la budă.
Ziua de mâine s-ar putea să fie senină. Noaptea, vârcolacii greșesc
Și fac lumină în toi. Lumină neagră. Ca și cum Raiul ar da tichete
De vacanță oricărui drac în carne și mațe. Mă uit la ei, la politicieni
Ca și cum aș privi un crater meteoric. Resturi de inși. E o impresie
Individuală, un cuvânt, o înțelegere subiectivă. Ăștia, așa cum sunt
Acum, adunați ca o haită de câini în centrul țării, vor aduce război
Peste viața noastră deja capitulată. Nimeni nu e cu nimic mai nimeni
Decât celălalt. Ăștia sunt un fel de criminali cu lunetă și amortizor.
Ne vor ucide pe toți, moleculă cu moleculă, atom cu atom. Partide
De poker, jalnice falimente ale unor creaturi avortate de viața reală.
Statul perpendicular, statul pisicilor supuse maus-urilor de drept.