Întoarcerea fetelor în casa părintească nu a fost un eveniment fericit. Părinții și frații nu le mai recunoșteau. Se purtau ciudat, iar când sufla vântul, fetele dădeau din mâini ca și cum ar fi vrut să zboare.
Unificarea celor cinci sate presărate pe Dealul Mare  se făcu repede. Nimeni nu fu concediat. Până la apropiatele alegeri se formară niște grupuri de lucru cu un primar general și cinci viceprimari, funcții atribuite celor cinci fecioare scăpate de sub tutela Rafalelor. Mai greu a fost cu ierarhizarea bisericilor. S-a avut în vedere numărul de enoriași și veniturile proprii. A fost desemnată ca biserică -centru Biserica Sfinții Voievozi din satul Desculți, a treia din Dealul Mare. Salba de sate din Delureni va fi recunoscută ca unitate administrativ – teritorială sub numele de Delureni.
Conform protocolului inițial  fetele întoarse  acasă vor avea ca sediu de lucru ca viceprimari o rotundă ce se va numi Rafalita, cu gardian de pază, pentru mulți un lucru de neînțeles. Administrarea platformei se va face prin rotație conform alfabetului.
Iordache Sofronie și Stelică Turtoi fuseseră la târgul de vite de pe munte și-I prinse noaptea dincolo de buza dealului. Coborau gânditori spre casă.
Deodată ca la un semn se opriră.
– Stai ,Iordache, nu e bine pe aici. Bântuie  Rafalele ? Se aud fâlfâiri de aripi. Mai bine ne întoarcem și ocolim dealul.
– Eu nu mă întorc. Nu mă tem de niște zburătoare.
Sofronie nu apucă să facă prea mulți pași și se auziră strigăte de ajutor. Își strânse bine pumnul în care era ciomagul și alergă în ajutorul consăteanului care nu mai putea de râs. Făcuse o glumă proastă. A doua oară s-ar putea să pățească asemenea lui Nicolăieș -Minciună cu oile.
Din vorbă în vorbă , Iordache și vecinul său ajunseră la Biserica cea mare. Fură surprinși ca la ceas de vecernie să vadă atâta lume adunată în fața bisericii. Cei doi se opriră curioși să afle ce se întâmplă.
– Oameni buni, ce se întâmplă aici ?
– A fost omorât Preotul -Paroh.
– Cine e ucigașul?
– Acum anchetează Parchetul.
– Unii cred că Cercul Rafalita i-a adus moartea prin sufocare, dar nu se știe încă.
Pe la miezul nopții ajunse și ambulanța  de la Medicină Legală, preluând corpul neînsuflețit al preotului atât de iubit și prețuit de delureni. Oamenii locului se așteptau și la alte nenorociri, după cum prevesteau oracolele de pe munte.        La  celelalte patru biserici  se țineau slujbe pentru alungarea duhurilor satanice. Mirosea a tămâie și a ulei de candelă.
Rafalitele revenite  în familie păreau străine de ce se întâmplă. Doar rafalele vîntului de toamnă le trăda și le chema la zbor .

Vasile LEFTER, membru UZPR