Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.12 (144), Decembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 06 Dec. 2020
Autor: Valentin PANĂ
Publicat: 07 Dec. 2020
© Valentin Pană, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
M-ai ispitit,
prințesă de aer și foc
purtând o cupă goală în loc de inimă.
Pădurile de plopi s-au transformat în scrum,
altarul încărcat cu flori sălbatice
a ars cu flăcări gri, aproape transparente.
Trăiesc într-un oraș uitat de zece mii de ani
din care ai plecat luând cu tine, ca o trenă,
toate înțelesurile
lăsându-mă să mă târăsc din nou și din nou
printr-un răstimp de nedescris în cuvinte.
Privirea mea se lovește de lucruri
și doare.
Sălciile luncii și-au abandonat frunzele
și s-au apropiat de apă
așteptând meterezele de gheață ridicate de Dunăre
la marginea acestei toamne furate.
Îmi voi pune sufletul să doarmă într-un mal de lut
rupt primăvara trecută,
ghemuit printre cioburi și monede ruginite,
acoperit de cenușa suferințelor
moșilor și strămoșilor mei.
Și-mi voi duce iubirea în câmpie,
într-un cimitir uitat, plin cu fazani cenușii și cu șerpi albaștri,
și-o voi îngropa sub crucile acoperite de cărăbuși adormiți,
ca din mormântul ei să crească
un stejar mare cât visele copilăriei
cu rădăcini asemenea unui trup de bărbat.
Nu mai știu să mă regăsesc, nu mai știu
unde să-mi așez piramidele de cuvinte
cu muchii altădată fragede…
Rămâne din trecerea ta doar o urmă
în colbul rece al drumului,
o urmă plină cu cântecele unei păsări
ce doarme de trei zile și trei nopți
și nu mai vrea să se trezească.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania