Informăm ce am citit și noi, cea de-a XV- a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 1 – 5 iunie 2022, la Complexul Expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2, iar Invitatul de Onoare al acestei ediții va fi Japonia.

                  Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei Japoniei din București.

                   Bookfest este cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă. Vă mai aduceți aminte?,  la ediția anterioară a Salonului Internațional de Carte Bookfest (București, 29 mai – 2 iunie 2019) au fost prezenți peste 150 de expozanți, programul celor cinci zile au cuprins peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediției trecute  a fost Marea Britanie, țările invitate -: Spania, Ungaria, Franța, țările de limbă germană (Germania, Austria, Elveția), Polonia, Cehia, Israel, Suedia și Statele Unite ale Americii. Salonul de Carte Bookfest are ediții locale în Timișoara, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș, Brașov și o altă ediție internațională la Chișinău.

                   Despre ediția 2022, Polirom, prin Suplimentul de cultură, 28 mai, își publică titlurile, două pagini,  și la unele și copertele la „actualitate”, sub sintagma „Evenimente Polirom la Salonul Internațional de Carte Bookfest, București, 1-5 iunie 2022”, cu mențiunea, „cu excepția celor pentru care este precizat alt loc, evenimentele se vor desfășura la standul editurii, la Pavilionul B2, Complexul  Remexpo”. Ne bucurăm că sub semnătura mea, în revista Luceafărul-Botoșani au fost publicate recenziile la unele din titlurile programate să ajungă la TÂRG, bun prilej de informare în premieră a celor interesați, astfel: Erich von Daniken. „Amintiri despre viitor” dar și ceva despre preocupările jurnaliștilor din zilele noastre, 13 martie 2022; Andrei Oișteanu, scriitorul lunii ianuarie, decernarea trofeului la Iași la Gala din noiembrie 2022, cu referire și la seria de autor „Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților”14 martie; Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din munții Apuseni (1948-1958), 20 aprilie; Donatella Di Pietrantonio. Borgo Sud –12 mai; Karina Sainz Borgo- cu La Caracas va fi mereu noapte – o justițiară scrie Istoria țării sale fiind de partea celor învinși, 23 mai; Cu LES ENVOLES (Zburătorul), ETIENN KERN –Premiul GONCOURT pentru DEBUT 2022, 25 mai 2022.

                 Începute  miercuri 1 iunie, de Ziua Copilului, manifestările  care se vor încheia DUMINICĂ, 5 Iunie, au moderatori –Dan Croitoru, Nona Rapotan, Adrian Botez, Ovidiu Șimonca ș.a. -, invitați –Bogdan-Alexandru Stăpnescu, Cosmin Perța, Liliana Coroba, Adrian Mureșan, Bogdan Crețu, Delia  Ungureanu, Andrei Gorzo – niște prestigioși.
Tot atât de importantă mi se pare a fi lucrarea „Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958), de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă, prefața de Doru Radoslav, postfața  de Ruxandra Cesereanu, prezentată în Luceafărul din 20 aprilie, urmează a fi lansată joi, 2 iunie la Sighetul Marmației – la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței,” unde vor vorbi Ana Blandiana, Cornel Jurju și Liviu Țirău -, joi , 9 iunie la Cluj-Napoca, -la Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” și vor vorbi Doru Radoslav, Ruxandra Cesereanu, Valentin Orga, Cornel Jurju, Cosmin Budeancă – vineri, 10 iunie la Oradea, Cetatea Oradea (Corp E, etj. 1), unde vor vorbi PS. Virgil Bercea, Gabriel Moisa, Cristina Pușcaș, Cornel Popa, Cornel Juju,Cosmin Budeancă.

                    Volumul SUFERINȚA nu se dă la frați a apărut cu sprijinul Clubului Monarhiștilor Clujeni și al Fundației Culturale Memoria. Iată în esență gândurile eroinii principale Lucreția  Jurj: „Dorința mea, după Revoluție, a fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul ȘUȘMANI, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să  să știe cine o fost, de ce  o fost fugiți și ce o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpul hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie…Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut  nimic, numai că nu ai  gândit ca ei. Că dacă  ai fi făcut ceva, ai fi zîs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da-așa… Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe  nu-ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da- mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că  românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da-cred că merită, pentru că  trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris”.

Și scrie Ruxandra Cesereanu în prefață la CARTE: „Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a ROMÂNIEI, de aceea, mărturia ei se dorește  a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi. Dar la fel de limpede. Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor, fie și într-un mod discret.

Ion N. Oprea, Iași, 30 mai 2022.