Revista Arena Literară, aflată sub egida editurii condusă de Nicolae Roșu și beneficiind de coordonarea redacțională a cunoscutului eminescolog Nicolae Georgescu, ajunge la numărul 38, aducând în paginile sale o sumă de contribuții relevante pentru literatura română actuală, într-o prezentare grafică de excepție: hârtie cretată, fotografii color, structură echilibrată și un echilibru reușit între creație literară, eseu critic și evocare memorialistică.

• Editorialul acestui număr, semnat de redactorul-șef Nicolae Georgescu, intitulat Să vină medicul, readuce în atenție o temă fundamentală și încă insuficient clarificată în istoriografia literară: circumstanțele bolii și morții lui Mihai Eminescu. Georgescu, cunoscut pentru lucrările sale temeinice în domeniul eminescologiei, reface cronologia medicală a ultimilor ani din viața poetului, contestând vehement diagnosticul de sifilis și aducând argumente documentate în sprijinul tezei unei maladii netratate corespunzător, agravate de oprobriul public și de neglijențele contemporanilor. Printr-un stil incisiv, dar nu lipsit de empatie, autorul solicită, metaforic și literal, „prezența medicului” în dezbaterea academică, pledând pentru reabilitarea imaginii lui Eminescu în conștiința colectivă.
• Revista deschide spațiul și colaboratorilor din diaspora, cum este cazul Eleonorei Chipor din Ucraina, care contribuie cu o lucrare ce reafirmă legăturile culturale ale românilor de peste granițe cu literatura națională. Nicolae Vasile, poet cu o voce distinctă în lirica actuală, este și el prezent cu texte ce îmbină reflecția filozofică și ironia subtilă.
• Dintre poeții publicați, două stiluri contrastante oferă cititorului o perspectivă asupra diversității lirice contemporane: Angela Petre scrie poezie în vers clasic, cu rimă încrucișată, evocând sensibilitatea tradiției, în timp ce Cătălina Hașoti optează pentru versul alb, explorând teme existențiale printr-un limbaj modern și epurat. Această polaritate stilistică oferă un spațiu de reflecție asupra continuității și reinventării poeziei românești.
• O secțiune consistentă a revistei este dedicată operei scriitorului Al. Florin Țene, fondatorul Ligii Scriitorilor Români și unul dintre cei mai activi prozatori și critici ai ultimelor decenii.
• Mihai Călugărițoiu semnează un studiu amplu despre romanul Gânditorul, pe care îl analizează din perspectiva filosofiei existențiale și a simbolismului interior. Este reliefată complexitatea personajului principal, în care cititorul poate regăsi reflecții ale unui spirit neliniștit, căutător de adevăruri absolute într-o lume relativizată.
• Petre Cichirdan continuă această direcție critică printr-o abordare a romanului Poezie și agonie, analizând tensiunea dintre trăirea artistică și suferința interioară. Cichirdan explorează dilemele creației și ale identității scriitorului contemporan, în linia unui eseism profund și atent documentat.
• Profesorul dr. Dumitru Mitroi Suceveanu oferă o analiză academică de înaltă ținută a stărilor psihologice ale personajelor din trei romane ale lui Al. Florin Țene – Gânditorul, Poezie și agonie, și Povestea romanului care nu s-a scris niciodată. Studiul evidențiază strategiile narative și substratul afectiv care leagă aceste opere, demonstrând o coerență tematică și stilistică în evoluția autorului.
• Isabela Cotelin, prin eseul Enigmatica și boemul, oferă o lectură profundă și sensibilă asupra romanului Nicoletei Vișan – Ciudata cu ochii bicolori, explorând misterul și feminitatea ca axe narative ale cărții. Cotelin reușește să capteze nu doar firul epic, ci și lirismul latent al prozei analizate.
• Ioan Holban, una dintre cele mai pregnante voci ale criticii literare românești, este prezent cu un articol despre epopeea lui Andrei Breabăn – Proiectul Dacia, descrisă ca o „Epopee Ștefaniană”. Holban scoate în evidență dimensiunea istorică și mitologică a operei, comparabilă în amplitudine cu mari creații epice ale literaturii naționale.
• Anca Sîrghie aduce un omagiu poetei Julieta Carmen Pendefunda, explorând „anotimpurile creatoare” ale acesteia. Sîrghie reconstituie evoluția lirică a autoarei într-o manieră afectivă și erudită, subliniind legătura dintre biografie, sensibilitate poetică și maturizare artistică.
• Revista Arena Literară, numărul 38, se remarcă nu doar prin conținutul său dens și variat, ci și printr-o prezentare grafică rafinată. Tipărită pe hârtie cretată și însoțită de fotografii color atent alese, publicația se impune ca una dintre cele mai elegante și profesioniste reviste literare românești ale momentului.
• Meritele colectivului redacțional – sub coordonarea lui Nicolae Roșu și Nicolae Georgescu – trebuie recunoscute și felicitate. Arena Literară reușește, din nou, să ofere o sinteză echilibrată între tradiție și modernitate, între evocarea spiritului eminescian și promovarea vocilor literare contemporane.
• Al.Florin Țene

• Note bibliografice:

1. Nicolae Georgescu – Boala și moartea lui Eminescu (studii eminescologice, ed. anterioare)
2. Al. Florin Țene – Gânditorul, Poezie și agonie, Povestea romanului care nu s-a scris niciodată, Ed. Napoca Nova
3. Ioan Holban – Treptele lecturii. Studii de critică literară, Ed. Junimea
4. Anca Sîrghie – Profiluri literare, Ed. Universitaria