Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Românii din Ucraina persecutaţi de Kiev şi ignoraţi de Bucureşti. Universitate românească la Cernăuţi!

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 7 (139), Iulie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Românii din Ucraina persecutaţi de Kiev şi ignoraţi de Bucureşti. Universitate românească la Cernăuţi!

Primit pentru publicare: 17 Iul. 2020
Autor: Prof. Dr. Ionuț ȚENE, membru U.Z.P.R
Publicat: 17 Iul. 2020

© Ionuț Țene, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Românii din Ucraina persecutaţi de Kiev şi ignoraţi de Bucureşti. Universitate românească la Cernăuţi!

Drama românilor din Ucraina a atins cote alarmante, ajungându-se la un proces activ de deznaţionalizare şi genocid etnic cultural. Administraţiile comunelor româneşti sunt dezmembrate administrativ de Kiev într-un proces agresiv de destructurare a comunităţii românilor. Durerea cea mare este că românii din Bucovina de Nord, Maramureşul istoric şi Bugeac sunt ignoraţi de Bucureşti. Ucraina acţionează agresiv pentru desfiinţarea minorităţii româneşti şi Bucureştiul tace complice să nu supere aliatul SUA. Când s-a votat în Rada de la Kiev noua lege a educaţiei, când limba română a fost izgonită din şcoli, atunci guvernanţii de la Bucureşti nu au protestat. Azi, când Kievul destructurează administraţia comunelor româneşti, alipind-o de structuri administrative ucrainene pentru dizolvarea elementului etnic românesc, Bucureştiul tace din nou complice. Se încalcă grav tratatul româno-ucrainean din 1997 şi autorităţile noastre nu reacţionează. Pe baricadele păstrării identităţii româneşti au rămas doar asociaţiile românilor din Ucraina, care strigă după ajutor la urechile surde şi ignorante ale guvernului şi preşedinţiei române. Ministerul Dezvoltării Regionale din Ucraina propune reducerea numărului de raioane în regiunea Cernăuți, în loc de 11 raioane vor fi 3: Storojineț, Cernăuți și Hotin. În cadrul raionului Storojineț vor fi incluse, probabil alături de o mică parte din raionul Cozmeni, actualele raioane: Putila, Vijnița, Storojineț și Adâncata. Numai în ultimele două comunitatea românească are o pondere semnificativă, în timp ce în primele două care acoperă arealul montan din nordul Bucovinei, populația vorbitoare de limbă română este o raritate. Populația din Putila și Vijnița este redusă numeric, dar în Storojineț majoritari (per ansamblu) sunt, totuși, ucrainenii iar în Adâncata (denumirea ucrainizată fiind Hliboca) numărul românilor nu este covârșitor majoritar față de cel al ucrainenilor. Recent aceste asociaţii româneşti au revenit cu un nou memoriu, care a fost ignorat de către Bucureşti. Autorităţile ucrainene au realizat că România este dezinteresată de drepturile minorităţii române şi duc o politică de ştergere a acesteia de pe harta Ucrainei şi din memoria românităţii. Premierul Viktor Orban a intervenit brutal în relaţiile cu Kievul şi azi ungurii din Transcarpatia se bucură de respect şi de o administraţie proprie, autonomă. La noi, Guvernul Ludovic Orban se pare că dă cu flit intereselor românilor din Ucraina, la fel ca guvernele trecute.

Asociaţiile româneşti din Ucraina au făcut un ultim apel disperat către Bucureşti.” În scrisoarea adresată în 4 iunie preşedintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării, Viorel Badea, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, ministrului de Externe, preşedinţilor comisiilor de politică externă din cele două Camere Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU) acuză ”preconizata fărâmiţare a comunităţii româneşti” prin reforma administrativ-teritorială în curs de desfăşurare şi ”violarea grosolană a dreptului constituţional al cetăţenilor de etnie română la educaţie în limba maternă”. Referitor la reforma administrativă, românii din Ucraina afirmă că în prezent comunitatea românească locuieşte compact în patru din cele 11 raioane ale regiunii Cernăuţi, iar ca urmare a proiectelor de reformă administrativă aflate în curs de analiză, regiunea s-ar împărţi în 3 sau 4 macroraioane, în care românii vor reprezenta 10% din populaţie, ceea ce are drept consecinţă faptul că nu vor mai avea nicun reprezentant în Rada Supremă şi o subreprezentare la nivel local, neputând astfel să-şi apere drepturile la educaţie, la folosirea limbii materne, identitare, garantate de Constituţie. iar asmiliarea va deveni ireversibilă. Dând ca exemplu înţelegerile Ungariei (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgariei (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea românească cere autorităţilor de la Bucureşti să negocieze şi să semneze acorduri similare. Românii din Ucraina cer ca problema învăţământului în limba română să fie rezolvată după modelul celei pentru maghiarii din Ucraina”. Şansele ca apelul românilor persecutaţi din Ucraina să fie auzit sunt minime. Preşedintele Ucrainei a declarat nu de mult că în 1918 România a ocupat Bucovina de nord, iar Bucureştiul e dezinteresat de soarta românilor din jurul graniţelor României. Românii din Ucraina sunt supuşi deznaţionalizării, iar autorităţile române se complac în ignoranţă. În câţiva ani, românii din Ucraina vor fi ştersi de Kiev de pe harta ţării vecine, dacă Bucureştiul nu va interveni, măcar în aceeaşi măsură ca vecinii unguri. E vremea ca diplomaţii, consulii români de la Cernăuţi, Odesa şi Solotvino să-şi facă datoria faţă de românii persecutaţi din Ucraina. Istoria nu ne dă voie să-i trădăm pe românii persecutaţi din Ucraina. Este vremea ca Guvernul României să înfiinţeze o universitatea românească la Cernăuţi, finanţată de statul român, ca să păstreze şi dezvolte identitatea culturală a românilor din Ucraina.

Ionuţ Ţene

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.617 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5