Cartea, scriitorul, cititorul, biblioteca, importanţa lecturii – acestea sunt doar câteva teme care pot fi tratate în cadrul concursului naţional „Să ne aminTIM gustul lecturii!”, organizat de Editura TIM din Reşiţa, cu sprijinul altor instituţii. Directorul Editurii TIM este cunoscutul scriitor şi critic literar Gheorghe Jurma, din Reşiţa.
Prima ediţie a avut loc în anul 2006, cu un bun ecou în ţară. Cu prilejul „Zilelor Eminescu”, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Botoşani, Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani, Fundaţia „Ştefan Luchian” din Botoşani şi Editura TIM din Reşiţa au organizat Ediţia a III-a, gazdă fiind Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu”. După finalizarea concursului şi premierea celor mai bune lucrări de poezie, eseu şi proză, elevii clasei a IV-a D (învăţătoare Georgeta-Iulia Popa) de la Şcoala Generală nr. 6 Botoşani, au prezentat programul artistic „Carte – Şcoală – Viaţă”. A urmat masa rotundă având ca temă „Miracolul etern al cărţii”, moderator fiind criticul Gheorghe Jurma care a fost prezent la toate cele trei ediţii organizate pe meleagurile botoşănene. De exemplu, în anul 2007, la Ediţia a II-a, a avut o întâlnire interesantă cu elevii Liceului „Grigore Antipa” din Botoşani, fiind invitat de mine.
Scriitorul şi criticul literar Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945 în satul Bobda, judeţul Timiş. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1969). A fost redactorul ziarului „Flamura” (1970 – 1989) din Reşiţa, redactor-şef al ziarului „Timpul” ( 1990 – 1993 ), apoi director al Editurii „Timpul” din Reşiţa şi redactor-şef al revistei „Semenicul”.
Scrie proză din vremea studenţiei (debut în anul 1968). A publicat în volumul colectiv „Gustul livezii” (1985) secţiunea proprie „Panta Rhei”, din care sunt reluate şi cele mai multe din textele volumului „Întuneric de ora şapte”. Colaborări, cu critică şi istorie literară, la publicaţiile: „Flamura”, „Caraş-Severinul”, „Studii de limbă, literatură şi folclor” ş.a.
Cărţi publicate: „Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin” (1976), „Presa şi viaţa literară din Caraş-Severin” (1978), „Contribuţii la bibliografia presei bănăţene” (1979, în colaborare cu Ada Cruceanu), „Banatul şi Eminescu” (1989), „Conspiraţia universală” (1994), „Descoperirea Banatului” (1994), „Întâmplări cu Afilon” (1995), „Reşiţa de altădată” (1996, în colaborare cu Arsenie Boar), „Reşiţa” (1996), „Caraş-Severin” (1996), „Eminescu – gând şi cânt” (1998), Sadoveanu sau lupta cu balaurul” (2002), „Prima carte” (2003), „Cu editura Timpul peste timp” (2004), „Mircea Eliade şi modelul tinereţii” (2005), „Vreme trece, vreme vine – note eminesciene” (2007), „Amintiri din pagini de ziare” (2008).
În volumul „Întuneric de ora şapte” (2004), lansat la Biblioteca Judeţeană Botoşani cu prilejul „Zilelor Eminescu”, sunt adunate proze scrise, în majoritatea lor, în anii 1982-1985, unele publicate atunci, câteva refuzate, iar alte texte scrise după aceea. O temă nostalgică rememorează copilăria şi satul natal; o temă ironic satirică, actualitatea şi trecutul deopotrivă. Personajelor li se caută o structură psihomentală specifică. Ici-acolo se amestecă şi autorul. Iată câteva gânduri ale lui Gheorghe Jurma: „Când eram copil scriam cărţi întregi, e adevărat, numai în visele de seară sau de dimineaţă, când îmi prelungeam şederea în pat născocind sub pleoape aventuri în istorie sau în ţinuturi exotice… Acum stau în faţa hârtiei albe şi nu reuşesc să scriu. Nici măcar un rând. Un cuvânt.”
Cu o zi înainte de a împlini 38 de ani, consemna în jurnalul personal următoarele: „4 februarie 1983. Simt o oboseală cumplită. Mă dor ochii. Ieri am fost la cenaclu. Azi am dactilografiat o nouă proză. Mâine e ziua mea.”
Gheorghe Jurma este un scriitor şi critic literar ce s-a risipit peste tot în acte de caritate culturală şi editorială, este un învingător, cu toată fragilitatea sa fizică. În urma lui Gheorghe Jurma se află un demn urmaş, nepotul său Mihai Popa, din Botoşani, elev în clasa a XII-a şi autor a trei cărţi. Un arc peste timp între Reşiţa şi Botoşani, ce sper să fie de bun augur.
Paul Ungureanu
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania