Iubito, în apropierea bisericii joase-n care-mi înnod rugăciunile
șoptite pe ața subțirea de-acum a vieții
aerul miroase a smirnă și tămâie, soarele a blid și asfaltul crăpat a
nisip scos din râul poluat
a alge miroase ca atunci când îți încurcai urmele pe malul oceanului la
care n-am ajuns niciodată
atunci i-am spus soarelui unde ne va găsi dimineața după ce ne-am
ascuns în brațele iubirii din vis
am legat amintiri ca mama colțul batistei în care-și ținea banii
așa a fost, Iubito și un dor imens mi s-a făcut de mama
de ochii ei albaștri de părul cărunt căzut pe umerii obosiți de atâta
muncă și viață mi s-a făcut.
(Mai știi că după ce am văzut că nu m-ai știut prețui am plecat și tu ai
învățat din senin ce e ăla regretul iubirii?)
Așa a fost, Iubito și după ce am plecat singurul meu noroc a venit din
faptul că sufletul meu a știut mereu să se vindece singur
atunci te-am rugat să fii atentă când mă rănești că poate Dumnezeu
mă iubește
atunci ți-am spus că singurul din lume care se gândește la mine
mereu sunt eu că mama nu mai există
nimeni nu se mai uită limpezindu-se-n ochii mei pe stradă
oamenii-mi oclesc umbra cu care-am greșit asfințitului când n-am mai
venit la întâlnirea cu tine
minciuna este sfârșitul încrederii spunea mama și sfârșitul încrederii
este sfârșitul iubirii
nu amăgești oamenii pe care-i iubești, Iubito
abia azi este acel azi adevărat și bun de trăit abia azi eu sunt acum cu
adevărat aici.

(Mai știi când ți-am spus că imposibilul poate fi împărțit în mai multe
posibilități?)
Așa a fost, Iubito și m-am jucat cu păsările dar tot nu mi-au crescut
aripi
mi-am dat ceasul înapoi ca să ne întâlnim iară pentru că mama m-a
învățat iertarea cândva
tu ai mers înainte spre nicăieri și niciunde eu am stat în loc să se
contopească umbra cu mine
a crescut între noi depărtarea deși eu am așteptat liniștit infinitul și
zarea
mi-am pus mereu dorințe când stelele cădeau
dar știu că niciodată vreo stea nu își va pune dorințe când am să cad
și eu lângă mama.
(Mai știi când ți-am spus că doar mort o să fiu treaz pentru că lumea
asta nu mă mai merită așa?)
Azi noapte, Iubito cineva a intrat iarăși în viața mea și mi-a furat
amintirile
cineva mai cărunt s-a trezit azi dimineață în locul meu
cel de ieri nu mai avea loc printre tablouri și cărți
poate mai bun decât ieri și mai rău decât mâine voi fi în crucea vieții
mele
mereu m-am temut să nu-i pierd pe cei ce-i iubesc
dar mă întreb pentru mine cine se mai teme astăzi.