Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Sediul Primăriei din Botoșani, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Gheorghe Median s-a născut la 11 octombrie 1949, în satul Nucșoara de Jos, comuna Râncezi (astăzi, în comuna Posești), plasa Văleni, județul Prahova și a murit la 11 octombrie 2025, la Botoșani, fiind înmormântat la Cimitirul Pacea din municipiu. A fost căsătorit și a avut un fiu și o fiică. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, după care a lucrat ca muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Istorie din Botoșani până la pensionare, în anul 2014. Este autorul volumelor Armenii în istoria și viața orașului Botoșani (2001), Ileana Turușancu – studiu monografic (2004), Nicolae Iorga și Botoșanii – legături epistolare (2006), Personalități botoșănene. Ileana Turușancu – corespondență (2010), Octav Onicescu – scrisori către Luigia (2012) și File de enciclopedie culturală botoșăneană (2024).

• Despre sediul Primăriei din Botoșani, mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2014, în același oraș.
• – Domnule Gheorghe Median, de când datează sediul acestei instituții?29
• – A fost construit în secolul al XVIII-lea și este una dintre primele clădiri cu etaj din Botoșani, ce a aparținut boierului Ioniță Codrescu. Pentru că, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, orașul se mărise și avea nevoie de un imobil în care administrația locală să-și desfășoare activitatea, domnitorul Grigore [Alexandru] Ghica a cumpărat de la boier casa, pe care a dăruit-o orașului pentru ca în ea să funcționeze primăria. În 1913, clădirea a fost refăcută, iar, în urmă cu câțiva ani, a fost înălțată față de construcția inițială.
• – Ce stil arhitectonic o caracterizează?
• – Edificiul este extrem de elegant și frumos, dar nu poate fi încadrat într-un stil anume; se apropie de vechile clădiri românești și este, oarecum, special față de celelalte, fiind ridicat într-o vreme când influențele occidentale erau mai puțin prezente aici.
• – Cum este structurat imobilul?
• – Așa cum se prezintă acum, sediul primăriei are parter și etaj, iar intrarea se face printr-un portic, unde, altădată, trăgeau trăsurile. Cuprinde peste 16 încăperi, în timp fiind practicate unele compartimentări pentru a găzdui numeroasele servicii ale instituției. Din holul mare de acces, se intră în patru încăperi, apoi spre un alt hol, mai mic, din care se pătrunde, spre aripile laterale, în alte cinci camere. Pe o scară maiestuoasă, se urcă la etaj, unde există tot atâtea săli ca la parter, având ca destinații, între altele, birourile primarului, viceprimarului și ale consilierilor locali. Construcția este frumos decorată la exterior și este prevăzută cu balcoane în față și în spate, după ultima restaurare având aspectul unei clădiri cu adevărat reprezentative pentru importanța sa istorică și pentru arhitectura orașului.
• – Perimetrul din jur diferea față de cel de astăzi?
• – În imediata proximitate a edificiului, se afla unul dintre marile parcuri ale Botoșanilor de altădată, evocat în scrierile care evocă orașul din acele timpuri. Câțiva arbori de odinioară există și în prezent – atâți câți au mai putut rămâne, pentru că, prin lărgirea Căii Naționale, alinierea străzii Cuza Vodă și construirea în zonă a mai multor clădiri, suprafața parcului s-a diminuat. În ilustratele timpului, apar doar sediul primăriei, piața cu macadam din fața ei și statuia lui I[on] Gh[eorghe] Duca din perioada interbelică, amplasată spre teatru, în raport cu care era poziționată față în față; în rest, spațiul înconjurător nu era redat decât în foarte mică măsură și este greu de anticipat.

Florin Bălănescu