Lhana ROMA-NOVA

SERENADA

nu suntem purtători de mască,
ci tril de mandoline
pe care trubadurii le vor a subjuga
când rup din corzi speranța
și deznădejdea bat în cuie
și n-o învelesc în catifea!

tu, serenadă mută și oarbă dar și surdă,
ne strigă la balcoane cu limba-ți de aspidă
ca să uităm deschisă ușa
luminii… o secundă!

ne ia într-a’ tale brațe – o mie, câte-or fi,
și ne ridică în ceruri cu loja vicleniei
dar nu uita să-ți pui
în degetul strivit
perechea de mănuși!

în pași de dans medieval noi fi-vom Julieta
la braț – în carnaval – cu Shakespeare
iar ei… Romeo – sub balcon,
râvnite măști Corona… de dânsa, Isoleta!

c-un evantai să ne învelești, nu ne încălzi cu febră
ca ochi pe care nu ni-i dai
să zboare în lumea de apoi
din pana de păun…
(23. 04. 2020)