Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

„Și zeii greșesc, iar prețul erorilor lor este fantastic de mare.”

Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: Iosif Vissarionovici Stalin ; © Florin Bălănescu (Arhiva personală) 
Agata ® 1994 – 2024 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.



Iosif Vissarionovici Stalin (numele originar, Ioseb Besarionis Dze Jugashvili) s-a născut la 18 decembrie 1878, la Gori, viceregatul Caucazului⁠, Imperiul Rus (astăzi, în Georgia). A murit la 5 martie 1953, la dacea (casa de vacanță) din Kunțevo (district al Moscovei)⁠, R.S.F.S. Rusă, U.R.S.S., fiind mumificat și depus la Mausoleul lui Lenin din capitala rusă și mutat, ulterior, în necropola de lângă zidul Kremlinului. A fost un cunoscut revoluționar, politician, om de stat, publicist și lingvist rus. A fost căsătorit de două ori și a avut doi fii și o fiică, precum și alți doi fii nelegitimi cu o concubină. A studiat la Seminarul Teologic din Tiflis (în prezent, Tbilisi), de unde a fost exmatriculat după cinci ani. A îndeplinit, între altele, funcțiile de secretar general (prim-secretar) al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1922-1953), al Biroului Politic al partidului (1925-1953) și, adesea, al Comitetului Central al partidului (după 1925), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului (1941-1953) și prim-ministru al Uniunii Sovietice (1946-1953). Lucrările sale politice fac obiectul unei colecții de 11 de volume. A primit zeci de premii și titluri ale U.R.S.S. și ale altor țări. Ca expresie a cultului personalității sale, numeroase sate, orașe, raioane și regiuni din Rusia și din străinătate, premii, colhozuri și sovhozuri rusești, precum și un vârf montan din Tadjikistan au primit numele lui, au fost amplasate busturi și statui ale sale, a devenit subiectul artelor sovietice și i-au fost dedicate emisiuni filatelice, monede, medalii și insigne aniversare și comemorative.

Eugen Șendrea s-a născut la 25 februarie 1951, la Bacău și a murit la 31 iulie 2016, în același oraș, unde a și fost înmormântat. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București. A fost căsătorit și a avut un fiu. A lucrat ca profesor la Liceul Eudoxiu Hurmuzache din Rădăuți, muzeograf la Complexul Muzeal din Fălticeni, expert și șef al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național din Bacău și bibliotecar la Biblioteca Județeană Costache Sturdza din același oraș. A publicat circa 25 volume și peste 4.000 de articole de istorie băcăuană, alte lucrări rămânând finalizate în manuscris. A participat la expediții de cercetare, simpozioane locale și naționale, conferințe de popularizare științifică și emisiuni de radio și televiziune. A primit numeroase distincții, între care titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Bacău (2008).

Despre atacul Germaniei împotriva Uniunii Sovietice, de la 22 iunie 1941, mi-a vorbit într-un interviu realizat la 31 iulie 2012, la Bacău.

– Domnule Eugen Șendrea, a știut Stalin că Uniunea Sovietică va fi atacată de Germania?
– Cercetătorii istorici sunt categorici: da! Deschiderea arhivelor fostei Uniuni Sovietice a adus lămuriri asupra multor enigme, dintre care unele te lasă fără glas. Stalin știa că se pregătește un atac al Germaniei încă de la 18 noiembrie 1940, fiind informat de vestitul [revoluționar, ofițer, diplomat, jurnalist și spion german] Richard Sorge, care i-a transmis date precise și uluitoare până la 5 martie 1941. Dar Stalin părea surd, neluând în seamă nici avertizările unor militari străini și diplomați. Atașatul militar sovietic la Regimul de la Vichy [generalul-maior Ivan Alekseevici Susloparov] i-a transmis, de urgență, la 21 iunie 1941: „Așa cum afirmă generalul nostru Gilbert, ceea ce nu am crezut, conducătorul Wermachtului a terminat transferul trupelor sale spre frontiera noastră și, mâine, ele vor ataca, pe neașteptate, Uniunea Sovietică.” Rezoluția lui Stalin a fost: „Această informație este o provocare engleză. Stabiliți cine e autorul ei și pedepsiți-l.”

– Cum s-au desfășurat evenimentele?
– Era ora 4,00 dimineața. Iată ce povestește generalul-colonel Dmitri [Antonovich] Volkogonov: „[Generalul de armată (ulterior, mareșalul) Gheorghi Konstantinovici] Jukov telefonează și secretarul general ridică receptorul. Mareșalul îi raportează că aviația inamică a bombardat orașele Kiev, Minsk, Stavropol, Sevastopol, Vilnius și altele. Apoi, l-a întrebat pe Stalin dacă acesta l-a înțeles. Secretarul general respira greu și tăcea; o greutate paralizantă, colosală, fantastică îi căzuse pe umeri și întrebarea lui Jukov a fost înțeleasă cu greu. ”S-ar putea ca în mintea lui Stalin să fi revenit textul telegramei de felicitare pe care i-o transmisese [Adolf] Hitler cu ocazia aniversării vârstei de 60 de ani: „Domnului Iosif Stalin. Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări, vă rog să primiți din partea mea cele mai cordiale felicitări. Vă urez multă sănătate dumneavoastră personal, precum și un viitor fericit popoarelor Uniunii Sovietice prietene…” Stalin continua să tacă, dar Jukov insistă: „Tovarășe Stalin, m-ați înțeles?” În fine, a priceput. Și zeii greșesc, iar prețul erorilor lor este fantastic de mare.

– Dar România a știut că Uniunea Sovietică va fi atacată?
– Ca de obicei, noi am aflat ultimii. Ambasadorul nostru la Moscova [Grigore Gafencu] habar n-avea că România intrase în război! A trebuit s-o afle de la autoritățile sovietice și de la colegii săi italieni și germani aflați la Moscova. Nici chiar jurnaliștii n-au știut nimic. Ziarul Timpul relua un comunicat al agenției de presă TASS, care dezmințea, la 15 iunie, zvonurile despre un apropiat război între Uniunea Sovietică și Germania. Aceeași publicație consemna, cuminte, apariția volumului de versuri Cântece țigănești, de Miron Radu Paraschivescu, iar ziarul Dacia insera o evocare a poetului Teodor Murășanu despre biserica din Borsec. Abia într-un târziu [22 iunie 1941], ne-am dezmeticit și noi, când s-a auzit și citit peste tot ordinul lui Ion Antonescu: „Ostași, vă ordon: treceți Prutul!” 

Florin Bălănescu



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania