În graba timpului pierdut
Nu poți avea plăcere
Poate o clipă, un minut
Apoi este durere
De mici spre mare alergăm
Și timpul parcă-i moale
Frumosul îl abandonăm
Cerșind o altă zare

Ce mic e timpul de-a ne ști
Dar credem toți în toate
Ce mare-i verbul ,,a iubi”
Și totuș” n-avem parte
O clipă poate vom jertfi
Mai mult nici nu se poate
O clipă pentru, iar ,,a fi”
Și ne lovim de moarte

Durerea are stimulent
Ea strigă că se poate
Nimic nu este influent
Știind cuvântul frate
Natura ieri ne îmbrăca
E sora cea mai mare
De mâine n-o vei mai ierta
Când te împiedică în cale

Azi CREATORUL a tăcut
De strigăte, de tulburare
Întreabă oare ce-a făcut
Lipsit acum de ascultare
În graba timpului pierdut
Există și plăcere
Poate o clipă, un minut
Când omul o să spere.

3 04 2022