Ană, Ană, Blandiană
Zidul rău mă stinge
Lanțu-mi face rană
Sângele nu-mi curge
Frigul mă-npresoară
Am uitat a plânge
Ană, Ană, Blandiană
Foamea ne umbrește
Ziua-i cât mai lungă
Moartea ne hlizește
Sufletul s-ajungă
Nimeni nu păzește
Îngerii cu dungă
Foamea ostoiește
Ană, Ană, Blandiană
Gura mi-e uscată
Visul rupt în geană
Gol în plină stradă
Dureri mă tot cheamă
Nimeni să nu vadă
Ană, Ană, Blandiană
Mă dor ochii ne-ncetat
Umbra mi se-ntinde
De lumină sfâșiat
Ceasuri îmi pătrunde
Locul m-a îmbălsămat
N-am unde m-ascunde
Mă dor ochii ne-ncetat
Ană, Ană, Blandiană
Doamna versurilor reci
Zidul Gherlei împresoară
Sufletele-n zeci de zeci
Toate zic de-odinioară
Toate știu că le-nțelegi
Ană, Ană, Blandiană
Romulus, 09 09 2021
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania