Tăcerea ta mântuitoare
Mă strigă din oglindă
Și-n noaptea nud, ispititoare
Va sta mereu la pândă

Arunci privirea-n șoaptă
Printr-o perdea de stele
Dorința sa îmi scapă
Înoată-n vremuri grele

Din ploaia ce inundă
Cu lacrimi reci amorul
Doar visele mai zburdă
Dorind să-și iau zborul

Mai rătăcesc din mine
Pământul e așa de mic
Vreau gânduri de la sine
Vreau totul sau nimic

Ajunsă-n prag tăcerea
Prin gesturi prea sublime
Se varsă iar plăcerea
Vrând poate să aline

Tăcerea ta mântuitoare
Va plânge prin oglindă
În noaptea-mi ispititoare
Voi sta doar eu la pândă.

21-03-2022