Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Theatrum mundi

GaftonenanuD.M. GAFTONEANU
Theatrum mundi 

 

 

 

 

Theatrum mundi (I)


,,Prezentul este o continuă așteptare a viitorului.(Blaise Pascal)

…Uimit la extaz de spectacolul lumii
pe scena de lux a Divinei Istorii,
de veghe în turnul de fildeș al vocii cetății,
Vae victis, șoptesc tulburat, copleșit
de spasmele Terrei, o Troie Modernă,
un mit ce se stinge în cleștii-ecluze din lăncii și săbii de foc,
cu vuiet sălbatic de care în goană și tropot de cai
rivalii, urmași lui Ahile și Hector, se luptă,
sub semnul lui Ares, o torță imensă-i pământul în flăcări,
despotic, presară cenușa Eol peste marea de sânge,
talazuri cu spume aleargă la stânci, e haos la culme
iar noii ahei, printre ,,Prosit!” și ,,Ergo bibamus!”,
înalță urale, un tunet de ,,Vivat!” cutremură cerul,
prin omnia vincit amor, iubirea învinge mereu,
concordia civium își ia trup de vis,
o Clio grăbită dispare în noapte cu pași de Atlas
privind cu mânie în spate
și pleacă departe-departe de tot
spre țărmuri ce pacea așteaptă de mult,
văd robii livizi așteptându-și sentința,
cu lacrimi în ochi murmurând
că încă nu-i totul pierdut
iar ziua cea mare-i aproape,
speranța e tot ce avem,
ex osibus ultor… vom fi răzbunați!

 

Theatrum mundi (II)


…Resimt cu putere secvența-prezent din trecut,
fatidic memento acum și aici,
relicve-secunde în mers monoton,
o ploaie proscrisă de așchii din Cronosul-cedru,
titan exilat din infernul lui Dante,
nisip ce erupe din timpul clepsidră-vulcan,
torent piroclastic-izvor care moare încet,
un fluviu-cortegiu amar, nesupus și tăcut
spre Marea-Albastră-Cu-Zile-Trecute,
mutatis mutandis,
miracol atavic post mortem,
emfatic, un astăzi exotic îmbracă abstractul
sub lava cu riduri amorfă și rece,
apoi se închide ermetic în stâlpul de sare,
un monstru, o hidră cu chip de Heracle inert,
grotesc ritual, abscons purgatoriu impus,
un rol secundar, cenușiu între nimfă și sclav
de megaregistrul votiv, prometeic cadou
în care cu greu recunosc,
senină, firavă, discretă,
amprenta fugară a zilei de ieri,
un fulg efemer sublimat pe altarul gândirii,
scânteie de geniu desprinsă din Rugul Sardonic,
o vorba (ce) volant gonită pe veci în surghiun
când scripta (ce) manent, regină, se urcă pe tron…

***

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5