ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 09 Iul. 2018
Pamflet de Marin IFRIM
Publicat: 09 Iul. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Toți ”linderii”țărișoarei sunt nervoși

Pamflet

La un post nazist de televiziune de nișă cu pereți dezvoltați, un fel de doctor-comentator mănâncă politică pe ecran ca și cum ar fi autopsier în miezul zilei, la morga de partid-principal. Giuvică e junior pe lângă această meclă simulată, care, când intră în acoperire, vorbește din toți rărunchii patriei. Se îmbracă elegant, așa crede el, în realitate arătând ca o maimuță cu pamperși, își trage o frează de adolescent sexagenar și purcede la mâncat cuvinte politice, adică…rahat cu apă rece, bucate grecești. Chiar nu-i știu numele, deși îl văd mereu cu buzele maronii. Nici nu vreau să știu cum îl cheamă. Asta e istoria mică, a secăturilor de zi cu zi. Cealaltă istorie, cea așa-zis cea mare, e pe cale să o uităm cu voie de la cei care ne șterg memoria ca și cum ar șterge o tablă cu ecuații matematice clare. În curând n-o să mai auzim de Stalin, Hitler, Musolini, Mubarak, Ceaușescu etc. Se spune că istoria o scriu ”învingătorii”, adică, acum, în secolul XXI, istoria ne e dată pe bază de rație, de inși dubioși și anacronici precum Ragnea și Căriceanu. Nu mai vorbesc despre lumea Orbană, o țesătură de securiști care vor să pună frână la cal, când calul are, între picioare, ditamai frâna de partid. Într-o bună zi PNȚ și PNL vor fi deparazitate de la mama natură politică și vom intra în rosturile serioase ale lumii. Fără Orbani și Turcane. Fără de-alde avocatul ăla țărănist care stă cu gura politică pe fundul lui Coposu. Am uitat cum îl cheamă, e ușor să nu-i reții numele. Un pițigoi cu pretinse înclinații de lăutar la bară. Chiar dacă o să-mi amintesc numele acestui scamator, nu o să-i fac favoarea de a-l face mai (ne)cunoscut decât este. În ultima vreme, toți linderii țărișoarei sunt nervoși, de la Ragnea la preșepreșul național, toți vor, ca-n Caragiale ”să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”. Halal! Zic și eu: Ragnea trebuie oprit, iar mutul (ne)vorbăreț de la Cotroceni trimis acasă și Fiorica Vasilica transferată la vreun chioșc de vânzare de bilete de autobuz, Daia la stână, la muls berbeci etc. Locul lor nu e acolo unde sunt acum. Și ar mai fi ceva foarte grav, țara e sufocată de bugetari și de asistați sociali, o invenție electorală a tuturor partidelor. Aici sunt banii electorali! Aici sunt voturile, aici sunt urnele. Vorba sovieticului din decembrie 1989, un militar pe care îl chema Militaru: ”Opriți măcelul”. Măcelul despre care noi nu știam nimic. Măcelul nostru. Regie și scenariu criminal, un spectacol tras de păr, în urma căruia au murit, nu pe scenă, ci în stradă, peste 1400 de oameni. Armata nu se va putea spăla sute de ani de acest păcat. Și nici celebrele ”gărzi patriotice”, o adunătură, o haită cu maiori cu alfa în frunte, ca atunci când vânezi căpriore doar de amorul crimei.  Revin la ziua de azi, la propaganda deșănțată făcute unii guru securist plin de bani și de comori ascunse. Postul său de televiziune nu a putut fi desființat sub nicio formă, chiar dacă era vorba de o salubrizare a nației. Mă uit ca să nu-i uit, le pontez prezența seară de seară la toți fumigenoșii de acolo: Bădel, Păstorel , Ciciuvel și femeile din programe, mai mereu cu gura plină de sper… anțele patronașului. Sictir. Dincolo , la așa-zisa opoziție, jalea e și mai mare. Foarte repede se va ajunge la concluzia machiavelică, oarecum credibilă, că șeful opoziției trebuie să fie Traian Băsescu. Să fie la el. Mă uit și la nenea ăsta jurist sau cam așa ceva, insul cu ochii scăpați în osânza pomeților, Sergică Adonis de la fosta Scânteie, organul suprem de partid, clonat de Izvestia sovietică. Vorbește ca și cum ar ronțăi material specific diareei. Nevoia de bani te face util acolo, la băncile crescentate și derizoriu în fața celor care știu câte ceva. Mai vorbim.