Muzeul de Artă Brașov și Asociația 4Culture prezintă în perioada 5–31 decembrie 2025 expoziția de grup „Tower of Strength”. Realizată în cadrul proiectului Compulser Lab, inițiat de Asociația 4Culture, expoziția reunește artiste din România și Republica Moldova într-un demers comun ce investighează relația dintre memorie, corporalitate și reprezentare într-un moment istoric marcat de instabilitate și transformare.

• Organizatorii subliniază că „Tower of Strength” activează ceea ce Donna Haraway numește cunoaștere situată: o privire asupra lumii construită din interiorul propriilor contexte, vulnerabilități și experiențe. În acest cadru, subiectivitatea devine resursă critică, formă de reziliență și instrument de negociere cu prezentul.
• Lucrările expuse traversează pictura, instalația, arta textilă, desenul, fotografia și mediile multimedia, interogând modul în care identitatea se formează prin straturi afective, ritualuri cotidiene, traume, micro-istorii și tensiuni sociale. Memoria — individuală și colectivă — apare ca un palimpsest sensibil, o construcție sinestezică în care corpul devine, în termenii lui Elizabeth Grosz, o arhivă a timpului.
• Expoziția propune o reflecție asupra fragilității ca formă de forță. În logica performativității identitare teoretizate de Judith Butler, corpul nu este doar reprezentat, ci activat ca proces, devenire și spațiu de rezistență. Fragilitatea se revelează drept o permeabilitate necesară relațiilor și transformării.
• Totodată, „Tower of Strength” explorează ceea ce Sara Ahmed definește drept politica emoțiilor, modul în care afectele circulă, se atașează, produc sens și trasează teritorii vizibile și invizibile ale realității. Astfel se conturează o estetică a interdependenței, în acord cu perspectiva lui Karen Barad, pentru care realitatea este generată prin relații, nu prin entități izolate.
• Prezentată anterior la Iași și București, expoziția își adaptează de fiecare dată configurația, dialogând cu spațiile, publicurile și ecologiile culturale locale, păstrând însă același nucleu reflexiv: forța se naște din fragilitate, iar vizibilitatea din relație.
• În Brașov, expoziția capătă o dimensiune nouă prin dialogul cu patrimoniul vizual al instituției și cu un public obișnuit atât cu limbajele artistice tradiționale, cât și cu forme contemporane și experimentale. Structura clară a Sălii unu pune în evidență diversitatea abordărilor artistice reunite în această etapă a proiectului.
• Selecția artistelor — Ioana Aron, Valeria Barbas, Tatiana Fiodorova-Lefter, Mălina Ionescu & Andreea Medar, Mirela Ivanciu, Maia Ștefana Oprea, Ana Petrovici-Popescu, Marilena Preda-Sânc și Doina Simionescu — construiește o cartografie vizuală în care se intersectează corporalitatea, ecologia, introspecția, ritualul colectiv, memoria afectivă și politicile vizibilității feminine.
• Ioana Aron explorează fragilitatea gestului și materialității, propunând o poetică vizuală în care observația devine instrument afectiv.
• Valeria Barbas, în Prietenie, construiește o perspectivă afectiv-relațională asupra memoriei și interacțiunilor umane.
• Tatiana Fiodorova-Lefter, prin Trees, leagă identitatea de structurile naturale, activând un ecou vizual al rezistenței din natură.
• Mălina Ionescu & Andreea Medar, în Pădurea Alexandrei, compun o mitologie senzorială a spațiilor vulnerabile și a memoriei ecologice.
• Mirela Ivanciu alternează între abstract și figurativ, reactivând imagini naturale și arhive vizuale prin noi condiții de percepție.
• Maia Ștefana Oprea lucrează cu forme organice și poetice, articulând memoria corporală la intersecția dintre pictură, sculptură, video și performance.
• Ana Petrovici-Popescu transformă limbajul corporal într-un flux visceral, unde tensiunea și fluiditatea devin metafore ale identității în schimbare.
• Marilena Preda-Sânc abordează corpul politic și spațiul interior ca teritorii de rezistență, într-o paradigmă feministă afirmativă.
• Doina Simionescu transformă desenul într-un gest vital, disciplinat și liric, construit în jurul unei sensibilități ecologice și al unei tăceri fertile.
• În acest context, Sala unu a Muzeului de Artă Brașov devine o hartă stratificată a relațiilor dintre corp, memorie și teritoriu — un spațiu în care fragilitatea se întâlnește cu forța, trecutul cu prezentul, iar intimitatea cu expunerea publică.
• Cosmina Marcela Oltean
  Date și foto, MAB
• 
•