Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

,,Tudor Pamfile” (VI)

Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii.

Revista a fost intitulată aşa în memoria marelui folclorist Tudor Pamfile care a publicat 40 de volume, o comoară întreagă ce oglindeşte graiul şi simţirea poporului nostru de la sate. (1)

Tudor Pamfile şi-a petrecut la Bîrlad cei mei frumoşi şi activi ani ai lui – 1908 – 1920, fire blândă şi idealistă, muncitor neobosit, era veşnic în căutarea unor tovarăşi care să-l înţeleagă, cu care să-şi petreacă timpul, muncind fără răgaz şi fără gând de răsplată. A redactat doi ani revista ,,Miron Costin” împreună cu Vasile C. Nicolau (Chişinău). La Bîrlad împreună cu moş Mihai Lupescu a scos revista ,,Ion Creangă” de la 1 august 1908 până la 1 iulie 1921. Tot la Bîrlad, împreună cu poetul Tutoveanu si Dr. Voiculescu şi alţi câţiva scriitori a scos revista ‚,Florile Dalbe”. A sprijinit revista ,,Romania Administrativă” şi mereu spunea ,,munceşte cu dragoste şi stăruinţă pentru cei mulţi şi necăjiţi, nu te gândi niciodată la recunoştinţă”. (2)

Prin moartea sa la 31 octombrie 1921 literatura populară pierde pe ,,zelosul şi priceputul folclorist”‚ iar revista de limba şi literatură română şi artă populară Ion Creang㔂 pe care a înfiinţat-o la 1908 şi a condus-o cu cinste şi vrednicie timp de 14 ani, încearcă o grea lovitură. (3)

Ecoul apariţiei revistei ,,Tudor Pamfile”‚ este deosebit de mare, de peste tot primindu-se scrisori de încurajare şi promisiuni de sprijin. Astfel în numărul 2 din martie 1923 al revistei sunt publicate o parte din ele.

Tiberiu Crudu, directorul Şcolii normale ,,Mihai Eminescu” din Botoşani scrie ,,Într-un ceas bun şi cu noroc! Şi dacă numele meu vă poate folosi la ceva îl puteţi întrebuinţa. Prin băieţii şcolii normale voiu putea da bun material pentru revista harnicului şi neuitatului Tudor Pamfile”. (4)

Foştii prieteni ai lui Tudor Pmfile se grăbesc să aprecieze iniţiativa şi să se angajeze că vor sprijini revista, evocând cu acest prilej personalitatea lui Tudor Pamfile.

Astfel, George Palady din Bîrlad scrie revistei: ,,Am cetit cu mare bucurie vestea prin care nu se face cunoscută apariţia revistei ,,Tudor Pamfile”. De Tudor Pamfile mă lega, pe lângă o strânsă frăţie militară şi o veche prietenie nedespărţită”. (5)

Neobositul cercetător si publicist, Dr. Emil Elefterescu din Bucureşti scrie printre altele, că, văzând în ,,Neamul Românesc” că în curând veţi da la lumină o revistă folclorică ,,Tudor Pamfile” în amintirea neuitatului nostru frate, aprig pentru răspândirea folclorului pentru neamul nostru, vă doresc ca să ajungem să vedem ajutorul nostru îmbunătăţit în această privinţă, căci datinile curate sunt talismanele obârşiilor noastre” (6)

În martie 1923 I. Bianu, bibliotecarul Academiei Române şi unul din cei mai de seamă preţuitori ai sufletului lui Tudor Pamfile a trimis o scrisoare, din care revista publică următorul fragment: ,, Am primit cu adevărată emoţiune întâiul număr al revistei ,,Tudor Pamfile”, având în frunte portretul celui care mult mi-a fost drag din ceasul când a deschis uşa aici, în uniformă de elev al şcolii militare. Bine faceţi că-i ridicaţi şi lui acest monument scris. Vă urez deplină izbândă. Aici sunt manuscriptele rămase de la dânsul. Ar fi bine să le ia cineva, priceput şi înţelegător la răfuială şi să aleagă ce ar fi bine de publicat şi ce numai de păstrat”. (7)

Peste două zile, la 5 martie şi marele scriitor Mihail Sadoveanu a binevoit să dea încă o dovadă de iubire ce s-a păstrat ostenelilor lui Tudor Pamfile, ,,Am văzut că a apărut primul număr din revista ,,Tudor Pamfile”. Gândul pe care l-ai avut şi fapta pe care o îndeplineşti sunt de toată lauda. Tudor Pamfile a fost un om cum sunt puţini în ţara aceasta. Poţi folosi cum vei socoti de cuviinţă articolul meu despre ele. Şi dacă voiu putea fi folositor şi astfel voi da ajutorul meu cu toată dragostea. Ca totdeauna când e vorba de o serioasă operă culturală”. (8)

Ştiu că dragostea şi căldura cu care a fost înconjurată revista i-a încurajat pe întemeietori, care vor desfăşura o activitate susţinută, reuşind să o menţină vreme de cinci ani într-un orăşel mic cum era Dorohoiul”.

Din articolul ,,Către colaboratori” apărut în numărul 4, luna mai 1923, aflăm că revista ,,Tudor Pamfile” tipăreşte tot felul de literatură populară, strânsă de-a dreptul din popor şi cu arătarea locului de un de este culeasă, cum şi a povestitorului. ,,Vom tipări culegeri despre diferite industrii casnice, port, locuinţe, însemnări cu slove vechi în care se vede graiul nostru de demult, se oglindeşte sufletul nostru românesc, ştiri despre vechile măsuri ale băuturilor, despre măsurătoarea pământului, obiceiuri religioase, glumele flăcăilor, traiul pădurarului, pedagogia ţărănească, traiul ciobanilor”. (9)

Întemeietorii sunt îndrăgostiţi de folclor, în paginile revistei văd lumina tiparului foarte frumoase creaţi populare, se luptă pentru conservarea tradiţiei şi portului. Iată ce scrie o colaboratoare din Ionăşeni Dorohoi în articolul ,,Cum era portul mai de mult în Ionăşeni –Dorohoi”: ,,De când a ieşit portul nostru din bătrâni şi obiceiurile de atunci nu mai este bine pe lume. Eu când eram copilă mică, măcar că eram fată de popă, umblam în câmasă cu poale şi încinsă cu o cordică. Ni spunea mămuţa mea că, pe când a părut ea, adevăratul port ţărănesc era aşa: femeele purtau pe cap o fesă roşie, nu altă culoare, iar pe deasupra se împodobeau cu ştergare. Cămeşile erau cu moneşti (cerculeţe) şi cu flori de tiriplic. În loc de fuste purtau pestimane (ca un fel de catrinţe albastre) şi pe deasupra se încingeau cu brăi din Sam (de Samos) albastre şi cu vârste galbene. În picioare purtau papuci sau giumătăţi de ciuboţică. În loc de pestimane purtau şi prijîtori tot cum îi catrinţa dar făcute din pânza. Iarna aveau un fel de caţaveici cari se chemau ghiordeie” (10).

Numerele revistei erau dedicate aproape în întregime numai folclorului. Spre exemplu, în numărul 5 din 1923 apar următoarele colaborări: Petre Gheorghe Savin – ,,Dragostea poporului român”, Emil Elefterescu – ,,Armindenul”, Mina I. Gradinaru – ,,Poveşti şi legende”; Emil Gr. Marica şi Gheorghe C. Poiană  – ,,Cântece bătrâneşti”, Constantin Şoltuz – ,,Cântece”; Gheorghe Polcovnicu – ,,Descântece”; A. Bordeianu şi D. Urzică – ,,Ghicitori”; I.Huian – ,,De ale copiilor”; I. Răntescu şi N.I. Dumitriu – ,,Datine şi credinţă”. (11)

Se publică creaţii care satirizează lenea de tipul:

,,Am o mândră ca o cruce

Şi la lucru n-o pot duce

Dimineaţa-i rouă mare

Şi se udă la picioare

La miazăzi e soare-nalt

N-o pot duce că i-i cald

Cătră sară-i soare mic

N-o pot duce că-i-i frig”(12)

Sau se publică cântece şi-s atât de frumoase unele din cântecele populare, atâta gingăşie şi delicateţe cuprind ele, încât te minunezi în adevăr când le auzi şi de frumuseţea comparaţiilor atât de simple şi atât de frumoase, totuşi şi de naivitatea ce numai la îndrăgostiţi o poţi găsi”. (13)

,,Foaie verde trei grănate

Mi-a trimis măicuţa carte,

Pe o foaie de muşcată

Să mai stau vreo trei ani fată.

Înapoi eu i-am trimes,

Pe-o foaie ce mi-am ales

Căci cu mine s-a ’nţeles .

Trandafir galben în piept

Să ştii neică, că te-aştept.” (14)

În revistă se publică maxime ale înţelepciunii populare, care şi-au păstrat până astăzi valabilitatea şi încă se mai întâlnesc în gura ţăranilor. Spre exemplu în numărul 5 al anului 1923: ,,În calea părăului şi a portului să nu stai niciodată”, ,,Nu-i mai grea boală decât punga goală”, ,,Când îi vorbi pune-ţi trei lăcate: la inimă, la gât şi la gură”. (15)

Mai aflăm de la colaboratoarea Ana Corneanu din Ştefăneşti, că un mijloc întrebuinţat pentru pedepsirea preoţilor, atunci când săvârşeau o faptă imorală, era copilul de fier. Acest copil avea o greutate de 50-60 kg. Preotul pedepsit era nevoit să ţină această greutate în braţe 5-6 ceasuri. (16)

Revista publică vrăji, farmece, ghicitori, descântece.

Publică de asemenea, date din istoria judeţului. Din paginile ei aflăm că alesul Dorohoiului dintre ţărani, în Divanul Ad-hoc a fost Dumitru Savin, din Tătărăşeni, care la 1864 a împărţit pământ ţăranilor. (17)

Cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani a lui Artur Gorovei (născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni), întemeietorul revistei de folclor ,,Şezătoarea”, în 1892, i se scoate numărul festiv al revistei din februarie, martie, aprilie, 1924. Cu acest prilej semnează articole referitoare la activitatea publicistică şi folcloristică a lui Artur Gorovei, Dumitru Furtună, N. Mateescu, St. St. Tulescu, N. I. Dumitrescu, Petre Gh. Savin, I. D. Neagu, Virgil Ionescu, I. Nicolescu Poianile, Elena Tiberiu Crudu,V. D. Bradul, Teodor Bălăşel, Grigore Boz, M. Baciu şi alţii.

Revista scrie articole şi despre Vasile Bogrea, care a murit în 1927, fiind de obârşie din Dorohoi. Cu acest prilej sunt amintite cuvintele lui Nicolae Iorga despre el: ,,Era cel mai învăţat dintre români. Era neîntrecut vorbitor şi un profesor fără pereche. Era un caracter vrednic de vremuri antice”. (18)

Numărul 7-12, din iulie-decembrie 1928 al revistei, este număr festiv şi este dedicat lui Tudor Pamfile, despre care Grigore Gheorghe Şoltuz, din Lozna-Dorohoi, scria în 1923: ,,Tudor Pamfile, întemeietorul revistei folclorice ,,Ion Creangă”, din Bîrlad, era o fire modestă, plină de curăţenie, iubitor şi cunoscător adânc al sufletului ţăranului, devotat pentru adunarea folclorului din popor”. (19)

Din ,,Revista Moldovei” aflăm că profesorul universitar Gheorghe Murgoci, a publicat în 1923, în revistă, un test care cuprindea 7 întrebări, dotat cu premii, referitor la credinţă şi obiceiuri, roboaje pentru socoteli, viaţa păstorească, lucruri şi fiinţe cărora nu li se zice pe nume (necuratul, ucigă-l toaca, dracul), lucrarea brânzei, amintiri despre măsuri, dări, monede şi altele. (20)

În general, revista a fost consecventă scopului propus, urmărind prin aceasta să contribuie la educarea patriotică şi naţională a românilor, la păstrarea datinilor curate ,,care sunt talismanele obârşiilor noastre”. (21)

Aşa după cum apreciază ,,Revista Moldovei”, la un an de existenţă ,,este cinstită şi spornică, graţie muncii lui Dumitru Furtună. Această revistă împlineşte cu izbândă un gol pe câmpul folclorului – e lucru de netăgăduit”. (22)

Din cauza greutăţilor materiale, din decembrie 1928 nu mai apare.

– Va urma –

1. I.N.Popescu, Tudor Pamfile, în revista ,,Tudor Pamfile”, anul I, nr. 3, Dorohoi, aprilie 1923, p. 36.
2. Ibidem.
3. Ibidem.
4. Ibidem, anul I, nr. 2, Dorohoi, martie 1923, p. 30.
5. Ibidem.
6. Ibidem.
7. Ibidem, anul I, nr. 3,Dorohoi, aprilie 1923, p. 35.
8. Ibideml
9. ,,Către colaboratori”, în ,,Tudor Pamfile”, anul I, nr. 4, Dorohoi, maiu 1923, p. 51.
10. ,,Cum era portul mai de mult în Ionăşeni–Dorohoi”, în ,,Tudor Pamfile”, anul I, nr. 2, Dorohoiu, martie 1923, p. 27.
11. Ibidem, anul I, nr. 6, iulie 1923, p. 84.
12. Ibidem, anul IV, nr.9-12, septembrie–decembrie 1926, p. 194.
13. ,,Tudor Pamfile”, anul I, nr. 6, iulie 1923, p. 84.
14. Ibidem, anul I, nr. 4, mai 1923, Dorohoiu, p. 57.
15. Ibidem, anul I, nr. 5, iulie 1923, p. 77.
16. Ibidem, anul I, nr. 4, Dorohoi, mai 1923, p. 53.
17. Ibidem, anul IV, nr.5-8, 1928, p. 51.
18. ,,Tudor Pamfile”, anul II, nr. 1, 2, 3, februarie, martie, aprilie, 1924, p.53.
19. Ibidem, anul I, nr.4, mai 1923, p. 53.
20. ,,Revista Moldovei”, anul III, nr. 2-4, iulie, august 1923, p. 7.
21. ,,Tudor Pamfile”, anul I, nr. 2, Dorohoi, martie 1923, p. 30.
22. Crudu Tiberiu, ,,Revista Moldovei”, anul III, nr. 11, 12, martie, aprilie, 1924, p. 52.

Revista Luceafărul.net, Anul 1, Numărul 10, 11 octombrie 2009  



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5