Se reașază lumea pe dezastru
Iar luxul morții îi recheamă.
Au foarte multe, nu au astru,
Nu este drum să nu ai teamă.
Din scuze și noroaie scumpe,
Stau aplecat din nou la viață
Trei axe ce le văd sunt strâmbe
Și-mi trec voința printr-o piață.
Stau slugile perfide înainte
Și vor ca din nimic să sară,
Îi pot salva dar stau cuminte,
În goliciunea lor o să dispară.
Chiar dragostea, ușor destramă
Al vieții mit ce ne-ncojoară.
Nici Arca nu mai pare dramă,
Nici șansa nu mai e fecioară.
E timpul pentru toți, valută
Și schimbul dulcele final,
Încearcă toți dar nu ajută
În vorbe multe tril de papagal.
O umbră, prin păduri tăcute,
Să fiu împins din ram în ram,
Așa, sunt jocuri noi făcute,
Așa-i destinul desenat pe ban.
09 12 2021
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania