ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 19 Iun. 2018
Autor: Ioan GRĂMADĂ, Câmpulung-Moldovenesc, membru al Cenaclului la distanță…
Publicat: 19 Iun. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

Un cântec pentru CENTENAR

Motto:„Nu poți să-i produci unui om suferință, fără să-ți fie milă, să ai remușcări”. Din păcate cultura noastră tradițională a dispărut. Iubea și respecta frumosul -obicei învățat de la greci. Iubea și respecta dreptul-obicei învățat de la romani. Iubea și respecta omul-obicei pe care l-a învățat greu și foarte târziu de la creștinism.

Numai prin respectarea acestor trei mari simboluri, omul, frumosul și dreptul, cultura noastră devenise occidentală. Acum  se pierde cea mai valoroasă moștenire, respectul și dragostea față de om. Fără acest respect și dragoste, cultura noastră se pierde (Constantin Virgil Gheorghiu).

„Primul simptom al dezumanizării omului este subevaluarea lui”. „Fiecare om trebuie respectat după valoarea lui”, și dacă am menționat despre pierderea celor trei simboluri, Omul, Frumosul și Dreptul, aș mai putea adăuga și lipsa de respect față de istoria neamului nostru, al tradițiilor de luptă, cultul despre eroii noștri, lipsa de respect față de valorile  morale ale familiei, ale folclorului nostru autentic.

Din păcate anul Marelui Centenar al Unirii, găsește poporul român, mai dezbinat ca oricând – animat mai mult de ură și invidie față de semenul său, pe care îl lovește până îi ia viața. Deci, s-ar putea pune întrebarea firească, cum întâmpinăm noi românii Marele Centenar? – fără Basarabia și Bucovina de Nord, fără cei patru milioane de români plecați în străinătate pentru a-și câștiga un trai decent, fără 40% din pâmântul și pădurea înstrăinate, fără un plan sigur de viitor. Zilnic ies peste graniță 46% din materialul lemnos brut, exploatat nelegal și astfel de exemple negative ar putea continua.

În loc a ne găsi de comun acord acel numitor  și factor de unitate între oameni, se continuă cu acel război al declarațiilor otrăvite care nu aduc nici un folos țării și nouă. Dar să sperăm că timpul rămas până la acest măreț eveniment (cinci luni) ne vom reconsidera atitudinea și românii se vor situa acolo unde le este locul. Un semn minunat de frumos, l-a constituit cucerirea de către  eroina noastră Simona Halep, a locului I în lume și trofeul la tenis.

În multe situații românii au demonstrat că sunt în stare a înfăptui lucruri mărețe. Apreciez că a început o perioadă efervescentă de ample manifestări dedicate Cenenarului Marii Uniri. Să ne dea Domnul gândul cel bun pentru înfăptuirea visului milenar: ROMÂNIA MARE.

Iată, în acest sens, și de la mine „Un cântec pentru CENTENAR”:

Astăzi m-am trezit cu un gând
Să-i dedic patriei un cânt
Un cântec la Marea Unire
Și de sfânta înfrățire.

Din a istoriei calendar
Avem un an aniversar
Prilej de sfântă sărbătoare
Când s-a făurit România Mare.

E visul de român, milenar,
Înscris cu cinste-n calendar
Mereu îndemn ca să ne fie
Unirea pentru veșnicie.

Sădi-vom fructele omeniei
Și nu pe cele-a dușmăniei
Să uităm răul amar
Ce ne dezbină în zadar.

Doresc ca limba să ne fie
Precum o ODĂ a Prieteniei
Și ca o rugăciune sfântă
Ce nației române-o cântă.

Iar al nostru Tricolor
Să ne fie tuturor
Scut de pavăză și-armură
Și nu de înverșunată ură.

Al nostru român popor
Are un bogat folclor
Ce duce în lume Solia
Tradițiilor din România.

Eu tare aș mai dori
Ca fiii țării de-ar veni
Și să-i primim cu drag acasă
Cu pâine caldă pe masă.

Ca de Crăciun să ne colinde
Și cu urări, tradiții sfinte,
Să-și ia din lăzile de zestre
Costume din cele măiestre.

La Sfinte Paști, de înviere,
În noaptea dulce-a primăverii
Cu drag va fi întâmpinat
Salut – Hristos a înviat.

Aș vrea prin cânt să dau de știre
Că-i Centenar-Marea Unire
Să ne-nfrățească bucuria
Peste toată România.

Ani mulți românii să trăiască
Mai bine ogorul să-i rodească
Doresc de Ziua României
Să-n vârtim Hora frăției.

Ca-n veci Unirea s-o cinstească
Pe toată glia românească
Făcând din vechile hotare
O NOUĂ ROMÂNIE MARE.

                   Poem compus la 24 ianuarie 2018