Primit pentru publicare: 17 febr. 2017
Autor: Prof. D-r Dan PRODAN, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 19 febr. 2017
Editor: Ion ISTRATE

Un nou volum al Anuarului Muzeului Judeţean Botoşani

Acta Moldaviae Septentrionalis, XIV – XV, 2015 – 2016

La sfârşitul anului 2016 a apărut vol. XIV – XV, 2015 – 2016, al revistei Muzeului Judeţean Botoşani, AMS, devenită deja cunoscută colaboratorilor instituţiei muzeale amintite şi cititorilor de istoriografie din municipiul / judeţul Botoşani şi zonele învecinate. Cu girul profesional al Colegiului Ştiinţific alcătuit din d-r Ştefan S. Gorovei, d-r Mihai Maxim, d-r Andi Mihalache, d-r Cătălin Hriban, coordonat de Colegiul de redacţie format din d-r Dan Prodan, muzeograf Eduard Setnic, d-r Gheorghe – Florin Ştirbăţ, bucurându-se de o onorantă colaborare naţională, anuarul include 5 secţiuni tematice: I.: Istorie  veche  şi  arheologie; II.: Locuri  şi  oameni  din  zona  Botoşani; III.:  Varia  historica; IV.: Aniversări – comemorări –  evenimente  culturale; V.: Note bibliografice. Cuprinsul, în româneşte (pp. 5 – 7) şi în englezeşte (Contents, pp. 8 – 10), Lista colaboratorilor revistei (p. 11) şi Abrevierile utilizate în aparatul critic (pp. 12 – 16), indicaţiile şi cerinţele de pe coperta IV formează reperele tehnice ale noului volum.

Secţiunea  I  cuprinde contribuţii referitoare la Istoria  veche  şi  arheologia spaţiului geo – istoric românesc. Astfel, Maria DIACONESCU (Obiecte de mobilier cucuteniene de la Vorniceni – Pod Ibăneasa – judeţul Botoşani, pp. 19 – 30) şi Florentina OLENIUC (Tipologia şi întrebuinţarea materiei dure provenite de la mamiferele domestice în comunităţile preistorice descoperite în situl arheologic Vorniceni – Pod Ibăneasa din judeţul Botoşani, pp. 31 – 46; Depunere rituală cu cranii de bos taurus, identificată în nivelul Cucuteni A-B al sitului arheologic Vorniceni – Pod Ibăneasa din judeţul Botoşani, pp. 47 – 62) au prezentat diferite aspecte ale manifestării culturii cucuteniene în localitatea Vorniceni, jud. Botoşani, situl arheologic  Pod Ibăneasa. În alt registru tematic, Maria – Adriana AIRINEI (Dedicaţiile Pro Salute Imperatoris şi Augustales Coloniae Aureliae Apulensis, pp. 63 – 68) şi Mihai C.V. CORNACI (Monede  emise  la Marcianopolis (sec. III d.Hr.), pp. 69 – 77) au analizat forme diferite de ideologie antică imperială: prin epitafe votive şi prin monede cezare.

Istoria locală este consistent reprezentată prin Secţiunea  a  II-a: Locuri  şi  oameni  din  zona  Botoşani. Daniel BOTEZATU a prezentatat Dregătorii Botoşanilor.Vornicii de Botoşani (pp. 79 – 102), anexând şi o listă cu 121de funcţionari locali, din perioada 1533 – 1853. Paul Narcis VIERU a analizat Influenţa factorilor istorici, politici, economici, demografici şi sociali asupra genezei şi evoluţiei oraşului Botoşani (pp. 103 – 124), concluzionând că dezvoltarea „târgului Doamnei” a fost rezultanta unui complex de cauze diverse, care au acţionat unidirecţional, asigurând progresul localitîţii. Mihai GICOVEANU a studiat impactul a Doi boieri moldoveni: Iorgu Vârnav Liteanu –  tatăl şi fiul în istoria Moldovei, în a doua jumătate a secolului al XIX – lea (pp. 125 – 135).

Referitor la locul şi rolul minorităţii armene în istoria moldavă, Mihai GICOVEANU (Baronul Grigore Kapri de la Joldeşti, pp. 136 – 143) şi Florin Simion EGNER  (Armeni botoşăneni în armata română, pp. 144 – 159) au reliefat contribuţii ale unor familii armene boiereşti în domeniile social – administrativ – financiar – medical – militar, în secolele XVIII – XX. Pe plan politic, Iulian – Cătălin NECHIFOR a clarificat Impunerea  administraţiei  comuniste la  Bucecea, jud. Botoşani (1944 – 1947) – (pp. 160 – 174), iar Margareta MIHALACHE a explicat, cu imagini sugestive, Diversitatea structurii morfologice şi unitatea motivelor decorative la cămăşile de sărbătoare din Ibăneşti, jud. Botoşani (pp. 175 – 189).

Secţiunea a III – a, Varia  Historica, grupează contribuţii cu tematică diversă. Astfel, osmanistul Mihai maxim, originar din Vorniceni, jud. Botoşani, a publicat în continuare alte izboare istorice turceşti referitoare la Familia Brâncoveanu în documente otomane inedite (1688, 1714, 1714 – 1715) – (pp. 191 – 217). Gheorghe – Florin ŞTIRBĂŢ a radiografiat Starea învăţământului românesc în disputa putere – opoziţie în vreme de război (pp. 218 – 224), în perioada 1876 – 1878, a Războiului pentru Independenţa României, în raporturile cu Imperiul Otoman. Urmările Războiului românesc pentru Întregire Naţională, prin prisma conexiunilor dintre Nicolae Titulescu şi problema datoriilor de război ale României faţă de SUA, în paginile ziarului „The New York Times” (1925 – 1926), cu o generoasă anexă a articolelor tematice apărute în influentul cotidian, au fost desluşite de către Gheorghe I. FLORESCU.

Configuraţia Basarabiei în cadrul României Mari interbelice, în faţete puţin abordate până acum, a fost conturată de Alexei ŞEVCIUC (Caracteristicile sistemului educaţional în regiunile urbane şi rurale din Basarabia de sud (1918 – 1940)) – (pp. 289 – 299) şi de Maria ŞEVCIUC (Aportul Comisiunii Monumentelor Istorice în valorificarea patrimoniului din Basarabia (1918 – 1940)) – (pp. 300 – 303). Maria – Laura TOCARIU a făcut o necesară Pledoarie pentru o clădire aproape uitată, Casa Manolachi Iorga din oraşul Botoşani (pp. 320 – 327). Cristina AMARIEI a realizat  Catalogul lepidopterelor din colecţia entomologică “Ioan Nemeş”, conservată la Muzeul de Ştiinţele Naturii Dorohoi: Papilionidae şi Pieridae (pp. 304 – 319).

Anuarului Muzeului Judeţean Botoşani, AMS, XIV – XV, 2015 – 2016, nu putea să-i lipsească Secţiunea  a  IV-a: Aniversări – Comemorări –  Evenimente  Culturale. În consecinţă, academicianul născut la Vârful Câmpului, Jud. Botoşani, Alexandru ZUB, a omagiat un alt academician, spiritus rector al ultimului secol şi jumătate, născut în urbea noastră, Nicolae Iorga aniversat la Botoşani (18 iunie 2015): secvenţă memorabilă (pp. 356 – 358). Laurenţiu PALADE „a stat”, şi pentru noi, De vorbă cu George Enescu (pp. 343 – 355), la ceas aniversar. Un alt geniu botoşănean, Ştefan Luchian, a fost abordat din două puncte de vedere:  Dan PRODAN, a urmărit Paşii cromatici ai pictorului Ştefan Luchian (pp. 359 – 366), iar Emil CARANICA a evidenţiat Pastelul în opera plastică a lui Ştefan Luchian(pp. 367 – 383).

Valeriu RÂPEANU, Acum când privesc în urmă … (I) – (pp. 384 – 400), a rememorat aspecte punctuale inedite din viaţa şi opera lui: Nicolae Iorga, Nicolae I. Simache, Gheorghe I. Brătianu, Şerban Cioculescu, cu temeinice elemente bibliografice personale despre N. Iorga, George Enescu, Gh.I. Brătianu, Cella Delavrancea. Emil CARANICA a prezentat pe Grigore Gabrielescu şi Traian Grozăvescu – două destine tragice ale teatrului liric românesc (pp. 329 – 342), tenori de amplitudine mondială, cu sfârşit funest şi nemeritat. Pe de altă parte, Ana – Elisabeta FLORESCU şi Nistor Virgil PLEŞCA au popularizat Artişti botoşăneni în patrimoniul Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian” – Botoşani (pp. 401 – 410). Steliana BĂLTUŢĂ a prezentat „Universul colecţiilor” (pp. 411 – 422) lui Mihai C.V. Cornaci, deţinătorul unei importante colecţii filatelice – numismatice – cartofilice – insignografice – filumenistice etc.

Ultima secţiune a volumului,  a V-a,  Note  Bibliografice, reuneşte trei contribuţii tematice. Dan PRODAN a realizat Recenzii şi note bibliografice (V) – (pp. 425 – 501) ale unor contribuţii istoriografice apărute în ultimii ani. Acelaşi recenzor a prezentat, la an aniversar Nicolae Iorga, două ultime titluri referitoare la Polihistorului născut la Botoşani (Iorga după Iorga. Noutăţi editoriale despre viaţa şi opera titanului român (III) – pp. 502 – 510). Gheorghe – Florin ŞTIRBĂŢ  a recomandat O noutate editorială: pr. Dumitru Hapău, Istoria Bisericii din Dersca, judeţul Botoşani (pp. 511 – 513).

Acta  Moldaviae  Septentrionalis,  XIV – XV,  2015 – 2016 a fost realizat cu implicare şi responsabilitate de către colaboratorii statornici, dar şi noi (vezi sumarul) ai anuarului Muzeului Judeţean Botoşani şi de către membrii Colegiului de Redacţie, cu aprobarea Colegiului Ştiinţific, cărora le mulţumesc încă o dată pentru consiliere, seriozitate, colaborare, maturitate, înţelegere, solicitudine, răbdare. Nr. XIV – XV, 2015 – 2016  continuă o tradiţie ştiinţifică inaugurată în 1999 de regretatul muzeograf Ionel Bejenaru şi prefaţează nr. următor, XVI, 2017, care va reuni contribuţii la fel de valoroase, nu am nici un dubiu în acest sens, referitoare la: 500 de ani de la începerea mişcării creştine protestante, iniţiate de pastorul german Martin Luther; 100 de ani de la vara fierbinte a anului 1917 pe frontul din sudul Moldovei şi de pe  alte câmpuri de luptă; 100 de ani de la lovitura de stat comunistă – leninistă de la Petrograd, Moscova etc.şi consecinţele sale seculare mondiale; 70 de ani de la o altă lovitură de stat comunistă – stalinistă: abdicarea regelui Mihai I, desfiinţarea regalităţii româneşti, înfiinţarea abuzivă a republicii populare; 40 de ani de la înfiinţarea Muzeului Judeţean Botoşani; et alia.