Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Un sud-coreean, Kim Ung-Yong, cel mai inteligent om din lume – despre Mihai Eminescu al românilor…

Primit pentru publicare: 12 Ian. 2019
Autor: Ion N. OPREA
Publicat: 12 Ian. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

                                 Kim Ung-Yong este sud-coreean, este omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă din lume, cu un IQ de 210 unităţi, fizicianul englez Stephan Hawing avea 160, asiaticul, spun sursele documentare Google,  a vorbit de la 6 luni, iar la 3 ani citea cursiv în japoneză, engleză şi germană, la 4 ani rezolva integrale şi calcule diferenţiale, scria poezii şi era şi un pictor format.

              A audiat cursuri universitare în domeniul fizicii în Hanyvang încă de la vârsta de 4 ani iar în 1970, când avea 8 ani a fost invitat în SUA la NASA unde şi-a terminat studiile universitare. În 1974, la 12 ani, a început activitatea de cercetător la NASA, pe care  a continuat-o până în 1978, când avea 16 ani şi s-a întors acasă, în Coreea de Sud.
             Acasă, într-un singur an, şi-a echivalat studiile şi s-a angajat asistent universitar la o facultate în provincie…  

              Întrebat de ziariști de ce a făcut acest gest, Kim Ung-Yong a dat un răspuns uluitor, care, poate, echivalează cu cea mai mare descoperire pe care o pot face oamenii: „Poți avea o capacitate intelectuală mare, poți fi genial la matematică și să ai abilități lingvistice de necontestat, dacă eșuezi la capitolul inteligență emoțională, dacă nu iubești în mod constant, chiar fără de măsură și nu te iubește nimeni, nimic nu mai contează. Am fost sus acolo unde majoritatea oamenilor vor să ajungă. Nu e nimic acolo.. E pustiu. Întoarceți-vă la lucrurile simple.”
         Şi a exemplificat:  „În opera lui Mihai Eminescu Sărmanul Dionis, personajul principal dorește cunoașterea absolută a lucrurilor și, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletul lui călătorește departe de pământ în spații greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporții necunoscute muritorilor. Destinul de veșnic și sărman căutător al lui Dionis se transformă doar atunci când el găsește împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.
          Genul literar la care se încadrează opera eminesciană evocată este o nuvela fantastică. Totuși, ceea ce Eminescu a descris la nivel imaginar acum 150 de ani se petrece astăzi, păstrând proporțiile, desigur, în lumea noastră”.

           Pilda pe care aţi citit-o mai sus ne vorbește despre un Dionis post-modern născut în Asia în anul 1962.

  Vă aduceţi aminte de scrierile universitarului Virgil Ene din Timişoara-România, şi  cărţile lui despre Mihai Eminescu, despre care eu am scris în revista Luceafărul-Botoşani?