Sursa primară: www.monitorulbt.ro
Autor: Lucia OLARU NENATI
Publicat în Luceafărul (Bt): 28 ian.2016
Editor: Jan TRISTEA
,,[…] cum vine iarna ne amintim şi de Unire, acum de Mica Unire, aceea care a devenit o poveste de succes şi de emoţie colectivă şi personală, drept care mai cântăm şi dansăm şi azi Hora Unirii cu sentimentul legitim de satisfacţie a faptului că locuim într-o ţară mare pe care toţi trebuie să o ia în seamă. Şi eu şi alţii ne mai putem aminti de marele dor al lui Grigore Vieru pentru împlinirea unei alte uniri, aceea a teritoriilor răpite discreţionar şi ilegitim de cei ce aveau putere şi deci îşi confecţionau cu tupeu propria lor dreptate. Spunea delicatul, dar şi viteazul poet, că toată copilăria lui privea peste apa Prutului imaginându-şi Patria ca pe un rai intangibil, dar şi mai mult de atât, că dacă alţii visau să ajungă pe lună, el visa doar să ajungă în ţara-mamă şi de aceea, atunci când a ajuns în sfârşit aici, a trăit o uimire şi o fericire pe care nici el, meşterul vorbelor, n-a mai ştiut cum s-o exprime pe deplin.[…]/[…] visul atât de justificatei reîntregiri teritoriale, aceea pe care, precum vedem în jur, n-o ignoră peste vremi naţiunile detrunchiate, iar exemplul Germaniei străluceşte concret şi elocvent. Nu vom şti probabil exact care au fost acele motive de „c-o fi, c-o păţi” care au dirijat evenimentele spre ratarea unei atât de prielnice ocazii, cât au fost de vinovaţi boşii cei mari întâlniţi la sfat de taină lângă Prut, cât mâna lungă a Kremlinului, mereu la „datorie”, destul că cele două ţări româneşti au continuat să existe despărţite, deşi cu mai multă comunicare, colaborare şi spijin, precum cel atât de eficient al şcolarizării tinerilor basarabeni în România, atât de susţinută de Vieru ca armă nepreţuită în lupta pentru identitate naţională.[…]/ […] Ce s-ar fi întâmplat dacă şi atunci când s-au petrecut cele două Uniri care ne-au făcut cetăţeni ai unui stat considerabil şi ne-au conferit demnitate, echilibru şi stabilitate, ar fi fost mai mulţi cei refractari, ostili şi indiferenţi la acest apel istoric? Am locui azi în nişte ţărişoare neînsemnate şi ignorate de toţi, sau poate chiar înglobate unor imperii supraponderale în care n-am vorbi româneşte, dacă n-am fi înţeles ceea ce ar trebui să înţelegem şi azi: că dincolo de toate argumentele, unirea face puterea, că altfel de ce s-ar strădui atât de tare „cei care contează” să consolideze Uniunea Europeană, de pildă?”
Pentru lectura integrala se poate accesa pagina: http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Editorial/2016-01-26/Unirea%2C+intre+trecut+si+viitor.html
Acest articol a fost preluat cu acceptul autorului şi respectarea condiţiilor impuse de reglementările legale în vigoare: indicarea sursei primare, textul reprodus să nu depăşeşte 50% din textul publicat iniţial.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania