Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Vai, vai, inima ta!…

Vai, vai, inima ta!…

Adrian Păunescu – istoria ultimei secunde – RIPVIP.wordpress.com …Să spunem că e 6,15 seara şi vii singur cu maşina spre casă de la slujbă. Şi după o zi grea. Eşti obosit şi frustrat…chiar eşti stresat şi supărat…

Deodată, simţi o durere severă în piept ce iradiază în braţ şi-sau maxilar. Eşti la 5 km. de cel mai apropiat spital. Din nefericire nu ştii dacă vei putea ajunge până acolo…
Ce să faci ?
Ai învăţat resuscitarea dar tipul care ţi-a predat cursul nu ţi-a spus şi cum să te resuscitezi singur.
Cum să supra-vieţuieşti unui infarct când eşti singur?
Deoarece mulţi oameni sunt singuri când fac un infarct, fără ajutor, persoana a cărei inimă bate necorespunzător are doar 10 secunde la dispoziţie înainte de a-şi pierde conştiinţa.
Ce e de făcut?
Răspuns: Nu intra în panică, începe să TUŞEŞTI repetat şi cu putere. Inspiră adânc înaintea fiecărei reprize de tuse – iar tusea trebuie să fie adâncă şi prelungită, ca şi cum ai vrea să elimini secreţiile din adâncul plămânilor.
Un inspir adânc şi o repriză de tuse trebuie repetate la fiecare 2 secunde – fără pauză – până soseşte ajutorul sau simţi că inima începe să bată normal din nou.
Inspirând adânc aduce OXIGEN în plămâni iar mişcările de TUSE comprimă cordul şi fac SÂNGELE să circule. Presiunea exercitată astfel asupra inimii o ajută să-şi revină la ritmul normal, în acest fel victima unui atac de cord ar putea ajunge la spital.
Spune la câţi mai mulţi oameni despre asta.
Le-ai putea salva viaţa. Şi nu te gândi că nu eşti predispus la un infarct dacă ai vreo 25 de ani. Din cauza schimbărilor din viaţa de azi, atacul de cord apare la toate grupele de vârstă, Fii un bun prieten şi trimite acest mesaj la cât mai multe cunoştinţe posibil!.

Primit de la Paula Romanescu, Bucureşti, membră a Cenaclului la distanţă, 14 iunie 2020, ca să ne aducă aminte de omul şi poezia lui Adrian Păunescu?

De la un cardiac, cordial
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,.
Din maxima profesorului grijă.
In jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.

Poezie celebră de Adrian Păunescu (31 octombrie 2010)
Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iaşi, 22 iunie 2020.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.610 abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5