• IOAN  VASIU : – Ne cunoaștem de mulți ani și te apreciez pentru profesionalismul de care ai dat și încă mai dai dovadă, ca jurnalist. Când și unde ai  început cariera de mânuitor al condeiului?
• VALI NIȚU : – Ce repede trece timpul! În anul 1999 am pus bazele unui ziar – „Oglinda dâmbovițeană”, împreună cu un prieten. Nu am avut aceleași puncte de vedere și, după scurt timp, la îndemnul unui prieten, și cu ajutorul lui (Vali Luca –  de ceva ani buni este în Canada) am machetat ziarul „Impact” în anul 2000. Singur asociat în firma Impact (același nume precum ziarul) am „luptat” cu greu să-l mențin în topul ziarelor locale. Am pornit de la 4 pagini A3 și în 3 ani am ajuns la 32 de pagini tipărite. A rezistat pe piața dâmbovițeană până în anul 2017 când ziarele tipărite și-au redus tirajele sau au încetat să mai apară în forma tipărită. Așa s-a întâmplat și cu ziarul meu, continuând online. Din din anul 2002, pe lângă publicația tipărită, având și site www.impactdb.ro am continuat această nobilă profesie.
•  I.V. : – Cum reușești să „împletești” activitatea de jurnalist cu cea de scriitor ?
• V:N: : – Este cea mai frumoasă „împletitură”, o splendidă activitate, un buchet de crizanteme, o fantastică mulțumire sufletească. Am scris peste 25 de volume de poezie, proză scurtă, am lucrat peste 5 ani într-o televiziune locală, acolo am realizat emisiuni în direct, de luni până vineri. Din anul 2017 am transformat ziarul Impact într-o revistă de cultură, având același nume. Este la numărul 404, având 250 de pagini de critică literară, proză, poezie etc. Pentru mine jurnalismul este hrana mea spirituală, scrisul este viață. Mulțumesc Divinității pentru harul pe care mi l-a dat!
•  I.V. : – S-a întâmplat ca în decursul anilor să regreți vreodată că nu ai ales o altă profesie ?
• V.N. – Niciodată  nu am regretat că mi-am ales această profesie. Sunt îndrăgostit de ceea ce fac! În anul 2012 mi-am susținut teza de doctorat cu tema „Reengineering în media românească”, o încununare  a unor ani de cercetare în domeniul pe care-l îndrăgesc atât de mult! Au fost perioade dificile în susținerea ziarului și a revistei, dar satisfacția este imensă. Mulțumesc celor care au fost alături de mine și de publicațiile mele!
• I.V. : –  De când ești membru al UZPR și de ce ai aderat la această Uniune ?
• V.N. : – Sunt  membru al UZPR din anul 2005, membru al Filialei „Ion Heliade Rădulescu” din Târgoviște – Dâmbovița. Fac parte din conducerea filialei și sunt mândru de tot ce am realizat în această profesie. Mulțumesc, din suflet, Domnului Prof. Univ. George Coandă pentru  tot  ceea  ce  a  făcut pentru această filială și pentru mine! 
•  I.V. : – Crezi că presa mai constituie astăzi a patra putere în Stat ?
• V.N. – Da, cred și sunt sigur că rolul presei este determinat în democrația din țara noastră, o democrație tânără, o democrație care cred că se afirmă din ce în ce mai puternic. Forța presei este impresionantă, nu numai prin incisivitate ci și prin forța ei. Da, cu siguranță  presa  este  a  patra  putere  în  stat. 
• I.V. : –  Ce părere ai despre presa online, care s-a dezvoltat mult în ultimii ani ? Va reuși oare să ducă la un moment dat la dispariția presei tipărite ?
• V.N. : – Presa online este actualitatea pe care o trăim, și eu prin www.impactdb.ro sunt în azi, mâine poate voi fi, din nou, în presa tipărită, totul este în mișcare, o mișcare „controlată” de evenimentele care se succed cu o rapiditate inimaginabilă până mai ieri. Nu, categoric nu, presa tipărită există și ea va renaște cât de curând. Este o părere, un simplu gând.
• I.V. : –  Cu gândul la viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, ce proiecte ai în vedere ?
• V.N. : – Dorințe mari, putințe mici, pe 12 noiembrie voi împlini 71 de ani.  E mult, e puțin? Bunul Dumnezeu știe. Eu știu să iubesc jurnalismul, profesia și cuvântul. Cuvântul meu se ține de cuvânt, așa că voi scrie atâta timp cât voi fi pe acest Pământ. Proiectul meu este o altă carte, un alt număr al revistei, alte și alte articole pe www.impactdb.ro
• I.V. : –  Ce  întrebare ți-ai fi dorit să-ți adresez și nu am făcut în acest scurt dialog ?
• V.N. : – De ce iubesc cuvântul?  Prin el comunic cu mine, cu tine, cu voi, dragi ziariști, prieteni ai UZPR, oameni ai comunicării din lumea mare, profesioniști din lumea bună a celui care este cuvânt.

                                                           Interviu consemnat de Ioan Vasiu /UZPR